13 lucruri pe care nu le ştiaţi despre filmul „OMUL-FURNICĂ” (VIDEO)

24 Iul 2015
13 lucruri pe care nu le ştiaţi despre filmul „OMUL-FURNICĂ” (VIDEO)
Dacă v-aţi întrebat vreodată cum funcţionează costumul Omului-Furnică, iată răspunsul. Costumul include tehnologia Particulei Pym, care îi permite unei persoane să se micşoreze până la dimensiunea unei furnici. Când purtătorul vrea să-şi schimbe mărimea, foloseşte butonul de pe costum, care reglează Particulele Pym prezente în costum şi în casca de protecţie, ca într-un sistem complex de nervuri. Particulele sunt volatile şi modifică distanţa dintre atomi, astfel încât costumul şi casca îl protejează pe cel care le poartă. Deşi teoretic Omul-Furnică nu are superputeri, când se micşorează în costumul său, depăşeşte puterea unei persoane normale, întrucât energia şi masa compacte creează o forţă mult mai mare.

Designerul de costume Sammy Sheldon Differ şi designerul Ivo Coveney, împreună cu echipa lor talentată de artişti, au construit 13 costume ale Omului-Furnică, 17 căşti, 17 curele, 8 perechi de mănuşi, 15 rucsacuri, 6 perechi de pantofi, 15 cagule şi 14 lanţuri care erau purtate peste cagulă.

Costumul Omului-Furnică este realizat din piele şi seamănă cu un costum vintage de motociclist. Are un aspect de obiect purtat şi are urme de lupte ce aduc aminte de vremurile când Hank Pym era Omul-Furnică şi purta costumul în misiuni.

Fiecare cască a Omului-Furnică are 54 de piese diferite, precum şi 10 lumini LED. Dacă adăugăm şi piuliţele şi şuruburile din căptuşeala căştii, avem peste 60 de componente individuale doar pentru fiecare cască.

În fiecare costum al Omului-Furnică sunt peste 159 de lumini LED, care sunt controlate de la distanţă. Tot ansamblul de circuite şi bateriile pentru lumini se află într-un rucsac foarte mic. Întregul costum poate fi luminat, inclusiv mănuşile şi cureaua.

Marvel a făcut multă cercetare legată de comportamentul furnicilor, pentru a-şi da seama ce ar putea să aducă filmului diferitele specii de furnici, în funcţie de ce aveau nevoie realizatorii filmului pentru jaf. Spre exemplu, Paraponera clavata – sau furnicile glonţ – au o înţepătură extrem de dureroasă şi seamănă cu nişte dinozauri în film; Solenopsis – sau furnicile de foc – sunt asemeni unor arhitecţi, ele putând să se lege unele de celelalte şi să formeze poduri şi plute pentru a-l ajuta pe Omul-Furnică; iar masculii furnici tâmplar Camponotus pot zbura, oferindu-i Omului-Furnică un mijloc de transport.

Regizorul Peyton Reed a făcut de asemenea cercetări despre furnici, fiind ajutat de mama sa. Aceasta i-a trimis o carte pe care o avea când era mic, numită „Lumea insectelor”, care avea pe copertă o furnică. Reed s-a bucurat să-şi aducă aminte de copilul din interiorul său, în timp ce răsfoia vechea sa carte.





Acţiunea din filmul „Omul-Furnică” de la Marvel se desfăşoară în San Francisco şi multe scene exterioare au fost filmate aici, inclusiv scene cu Golden Gate Bridge, Districtul Tenderloin şi exteriorul casei de tip Victorian, care a fost folosită pentru a înfăţişa casa lui Hank Pym. După San Francisco, echipa de producţie s-a stabilit în cele mai noi studiouri Pinewood Studios construite în Atlanta, „Omul-Furnică” devenind prima peliculă filmată aici. Interioarele casei lui Hany Pym reprezintă primele decoruri construite de echipa de design de producţie pe noile platouri de filmare.

La fel ca la toate filmele din Universul Cinematografic Marvel, s-a acordat multă atenţie la detalii când a fost creată casa lui Hank Pym – de la mobilă la şeminee, sticlă colorată şi chiar tapetul. Tapetul folosit pe platoul de filmare al casei lui Pym este dintr-un magazin din New York specializat în tapet clasic, din intervalul anilor ’30-’40. Întrucât exista un număr limitat de role pentru fiecare model, echipa care s-a ocupat de designul producţiei a trebuit să planifice cu grijă pentru a se asigura că au suficient pentru a decora camerele pe care le doreau.

Când urmăriţi filmul „Omul-Furnică”, priviţi cu atenţie la unele dintre obiectele din casa lui Hank Pym. Veţi observa un scăunel sau o armă micuţă sau altă obiecte de zi cu zi, în miniatură. Acestea sunt amplasate pretutindeni în casă, pentru a oferi indicii despre aventurile lui Pym pe vremea când era „Omul-Furnică” şi a sugera experimentele făcute de acesta pentru a micşora obiecte anorganice, înainte de a reuşi să reducă dimensiunile celor organice.

În film, Scott Lang (Paul Rudd) are un bun prieten pe nume Luis (Michael Peña), care deţine o dubiţă maro cam hărtănită. Dubiţa îşi tot schimbă aspectul pe parcursul filmului, iar diferitele versiuni ale maşinii au fost denumite Mark 1, Mark 2 şi Mark 3, ca o referinţă la costumele Omului de Oţel. Mark 1 este vechea dubiţă maro, de care Luis este foarte mândru, dar care în realitate este o „rablă”. Mark 2 este accesorizată pentru un jaf şi are, spre exemplu, oglinzi mari, pentru ca aceştia să poată vedea cine vine şi cine pleacă, sau uşi laterale, pentru a intra şi a ieşi rapid. Iar Mark 3 este pregătită pentru jaful de la Pym Tech şi este accesorizată pentru a arăta ca un vehicul utilitar Water & Power.

Pentru flashback-ul cu tânărul Hank Pym, actorul Michael Douglas a venit cu peruca pe care a avut-o pentru un film pe care urma să-l facă despre preşedintele Reagan, aceasta fiind perfectă pentru „Omul-Furnică”.

Pe măsură ce creştea, regizorul Peyton Reed era un fan Marvel din ce în ce mai pasionat. Când era în liceu, Reed a făcut un desen în creion cu trupa punk în care era, iar în acel desen a înfăţişat formaţia ca pe o recreere a copertei „Răzbunătorii #1”, unde fiecare membru al trupei era unul dintre Răzbunători. Poate printr-o viziune-premoniţie, Reed s-a desenat pe el însuşi drept Omul-Furnică.

Filmul „Ant-Man / Omul-Furnică” este distribuit de Forum Film România şi a avut premiera pe 17 iulie 2015, fiind proiectat în format 2D, 3D, IMAX 3D, 4DX şi Dolby Atmos


 

Alte stiri din Film

Ultima oră