Uniunea Europeană a lansat oficial prima etapă a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, marcând un moment important în procesul de extindere către est. Decizia pune capăt unui blocaj politic de aproape doi ani, provocat de opoziția fostului guvern ungar, și deschide calea pentru avansarea celor două state candidate către integrarea europeană. Bruxellesul consideră extinderea drept un instrument strategic de securitate și stabilitate, însă drumul către aderarea deplină rămâne presărat cu provocări politice și economice, scrie Euronews
În ceea ce a fost descris de comisara europeană pentru extindere drept „Mega Monday” a extinderii, Ucraina și Republica Moldova pun capăt unui blocaj politic de doi ani prin lansarea oficială a primei etape a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Cele două țări deschid luni, la Luxemburg, prima fază a negocierilor de aderare la UE, încheind astfel un impas politic de doi ani provocat de opoziția fostului guvern ungar față de începerea negocierilor cu Kievul.
„Este un moment istoric pentru țara mea”, a declarat luni pentru Euronews viceprim-ministra Republicii Moldova, Cristina Gherasimov. „Este, de asemenea, un semnal puternic că Uniunea Europeană se pregătește să primească noi state membre.”
Descriind negocierile drept „cel mai important pas” făcut de Ucraina și Republica Moldova pe calea aderării de când au primit statutul de țări candidate în 2023, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, le-a declarat jurnaliștilor că este „optimistă” că ambele state vor reuși să mențină ritmul și să deschidă luna viitoare și celelalte cinci etape ale negocierilor, cunoscute sub denumirea de „clustere”.
Atât Ucraina, cât și Republica Moldova și-au depus cererile de aderare la Uniunea Europeană după invazia pe scară largă lansată de Rusia împotriva Ucrainei, iar liderii UE au convenit în unanimitate, în iunie 2024, să deschidă negocierile de aderare cu Kievul și Chișinăul.
Însă fostul premier ungar Viktor Orbán a blocat ulterior progresul prin veto-ul său asupra negocierilor cu Ucraina, invocând preocupări legate de drepturile minorității maghiare din regiunea Transcarpatia. Dosarele de aderare ale Kievului și Chișinăului au fost tratate împreună, astfel încât veto-ul impus Ucrainei a frânat indirect și avansul Republicii Moldova.
Noul guvern condus de Péter Magyar a ajuns între timp la un acord cu Kievul privind garantarea drepturilor și libertăților minorității maghiare din Ucraina, ceea ce a deschis calea pentru începerea primei faze a negocierilor în această zi de luni.
Cu toate acestea, ministrul ungar de externe, Anita Orbán, a avertizat luni că „respectarea și aplicarea” acordului recent încheiat între Kiev și Budapesta reprezintă „o condiție fundamentală în procesul de integrare europeană a Ucrainei”.
Este o amintire clară că drumul către aderarea la Uniunea Europeană ar putea fi presărat cu numeroase obstacole.
Efortul de a deschide înainte de vară toate celelalte cinci clustere tematice de negocieri ar putea deveni, de asemenea, o chestiune politică delicată. Acest lucru ar presupune pregătirea integrării Ucrainei și Republicii Moldova în Politica Agricolă Comună (PAC), principalul program european de finanțare a agriculturii, perspectivă care ar putea întâmpina rezistență din partea unor state precum Polonia și Franța.
Cel mai important instrument de politică externă al UE
Blocajul de doi ani în cazul Ucrainei a determinat Comisia Europeană și autoritățile de la Kiev să continue activitatea tehnică necesară implementării reformelor cerute pentru aderare, în ciuda veto-ului ungar, printr-un proces cunoscut sub numele de „front-loading”.
Acesta face parte din eforturile de accelerare a aderării Ucrainei, pe care președintele Volodimir Zelenski o consideră o garanție esențială de securitate pentru Ucraina postbelică.
Într-o declarație, Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene, care a coordonat pregătirile pentru negocieri, a descris aderarea drept „o garanție de securitate și o extindere a spațiului european de securitate, stabilitate și prosperitate”, adăugând că extinderea reprezintă „o necesitate geopolitică” într-o perioadă marcată de turbulențe internaționale.
Luni, Marta Kos a afirmat că procesul de extindere este „cea mai importantă politică externă a Uniunii Europene”, adăugând că în ultimele 16 luni s-au înregistrat mai multe progrese în relansarea acestei politici decât în cei 15 ani anteriori.
Kos a promovat, de asemenea, ideea ajustării procesului de aderare pentru a permite integrarea mai rapidă a Ucrainei, inclusiv prin formule de apartenență parțială, care ar permite Kievului să intre în Uniune fără a beneficia imediat de drepturi depline de vot.
Unele dintre propunerile apărute în dezbatere, precum viziunea cancelarului german Friedrich Merz privind o așa-numită „aderare asociată”, au fost însă respinse rapid atât de diplomați europeni, cât și de președintele Zelenski.
Marta Kos a declarat luni că nu poate exista „o jumătate de aderare sau un sfert de aderare”, dar a subliniat că există „numeroase opțiuni în domeniul integrării graduale”, care ar permite statelor candidate să intre în diferite etape în structurile Uniunii și să obțină progresiv acces la drepturi de vot și la programele europene de finanțare.
