Administrația Trump stârnește un val de nemulțumire și îngrijorare profundă în rândul partenerilor europeni, după ce Pentagonul a decis să lase pe dinafară mari puteri militare — precum Marea Britanie și Franța — de la o reuniune strategică privind viitorul NATO. Inițiativa, coordonată de oficialul american Elbridge Colby, pune în practică avertismentele anterioare ale Casei Albe privind selectarea aliaților în funcție de bugetele de apărare și nivelul de loialitate. Decizia de a crea un grup exclusivist de „favoriți” amenință să fractureze alianța într-un moment critic, marcat de stocuri epuizate de armament și de o agresivitate tot mai pronunțată a Rusiei pe continent, scroe Politico
Administrația Trump exclude mai mulți aliați majori de la o întâlnire a membrilor NATO prevăzută pentru luna viitoare — după ce anterior amenințase că va folosi o „listă cu cei cuminți și cei răi” împotriva guvernelor care au intrat în conflict cu prioritățile președintelui.
Ședința planificată în Polonia, inițiată de șeful politicii de apărare de la Pentagon, Elbridge Colby, este în esență un grup de lucru axat pe viitorul NATO, conform declarațiilor a șase diplomați familiarizați cu organizarea. Cu toate acestea, multe dintre țările care nu au primit o invitație — cum ar fi Regatul Unit, Franța și țările baltice — alocă bugete mari pentru apărare și joacă roluri cheie în alianță, determinându-i pe diplomații acestora să se întrebe de ce sunt lăsați pe dinafară.
Ei pun la îndoială faptul că administrația creează favoritism într-un mod care ar putea dezbina și mai mult o alianță ce se confruntă deja cu agresivitatea crescută a Rusiei și cu stocuri epuizate de armament.
„Facem tot ce ni se cere”, a declarat un oficial dintr-o țară aliată exclusă. „Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri. Nu ni s-au transmis prea multe informații până acum.”
Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de a comenta, iar Pentagonul a refuzat să facă declarații.
Președintele Donald Trump și principalii săi colaboratori au criticat dur NATO de la revenirea la putere, invocând totul, de la refuzul membrilor de a susține războiul din Iran, până la eșecul unor țări de a aloca 5% din PIB pentru apărare.
„Am considerat întotdeauna NATO, unde cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru a proteja aceste țări, ca fiind o stradă cu sens unic — Noi îi protejăm, dar ei nu fac nimic pentru noi, în special la nevoie”, s-a plâns Trump într-o postare pe Truth Social anul acesta. Luna trecută, el a ignorat un alt aliat — Coreea de Sud — reducând brusc amploarea unui exercițiu militar comun planificat, în timp ce s-a plâns de refuzul Seulului de a se alătura războiului împotriva Iranului.
În aprilie, așa cum a raportat inițial POLITICO, Casa Albă a creat o listă de tipul „cine e în cărți și cine e afară”, în timp ce căuta modalități de a-i pedepsi pe aliații care nu se conformau dorințelor lui Trump.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a preluat această viziune. El a încurajat „aliații model” și a avertizat că cei care nu sprijină interesele SUA vor suporta consecințele.
Deși detaliile despre noul grup de lucru NATO rămân vagi, demersul vine în urma amenințării de a-i recompensa pe unii în detrimentul altora.
Colby a avut două întâlniri similare cu invitații din Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Olanda. Țările implicate în această reuniune — cunoscută sub formatul „Grupul Bergen” — insistă că scopul nu este de a dezbina alianța, a declarat un diplomat dintr-o țară invitată, care, la fel ca alții, a vorbit sub protecția anonimatului. În schimb, grupul intenționează să vină cu idei pe care să le prezinte întregii alianțe pentru analize mai amănunțite.
„Acesta poate fi un motor de transformare” pentru întreaga alianță, a spus diplomatul. Persoana respectivă a recunoscut că unii aliați sunt frustrați de excludere, mai ales că mulți au atins sau depășit țintele de cheltuieli cerute de administrația Trump.
Este posibil ca SUA să adauge Danemarca în acest club exclusivist în perioada următoare, pe fondul acordului convenit între cele două țări pentru extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, potrivit unei alte persoane familiarizate cu planurile.
Colby, care a fost catalizatorul acestei inițiative, a organizat o primă întâlnire de acest fel la Bergen, în Norvegia, în luna iunie, la care a invitat cei șase aliați favorizați. „Aliații NATO care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli stabilite la Haga, au capacitatea de a contribui și sunt pregătiți să treacă la acțiuni practice”, a scris el pe rețelele sociale după întâlnire.
El a menționat luna aceasta, la o conferință din Washington, că „ideea este de a angrena întreaga alianță”, adăugând că rezultatul va fi „un NATO mai bun, mai puternic și mai durabil”, care va oferi Europei o capacitate militară sporită.
Colby este interesat de mult timp de discuțiile în format restrâns între națiunile NATO. În anii anteriori, el s-a concentrat pe revitalizarea Germaniei ca putere militară pentru a descuraja Rusia și pe alocarea de trupe americane pentru a gestiona ascensiunea Chinei.
Cu toate acestea, chiar și unii dintre aliații invitați se întreabă de ce Colby și alți oficiali din domeniul apărării au selectat participanții pe sprânceană, lăsând deoparte unele dintre cele mai mari puteri militare ale continentului, cum ar fi Marea Britanie.
„Dacă încearcă să împartă NATO în «cei buni» și «cei răi», este periculos pentru SUA”, a declarat un alt diplomat din cei șase. „Dar pentru Europa, acest lucru este existențial.”
