Uniunea Europeană, Canada și Lituania și-au retras brusc sprijinul oficial și sponsorizarea pentru #Disinfo2026, cea mai importantă reuniune anuală a experților în dezinformare din Europa. Decizia a fost luată cu doar câteva zile înainte de debutul evenimentului de la Vilnius, după ce pe agendă a apărut o dezbatere controversată ce încadra SUA drept un potențial actor al dezinformării. Episodul scoate la iveală vulnerabilitatea organizației care pune în scenă conferința, EU DisinfoLab - un ONG prezentat drept independent, dar a cărui funcționare și activitate depind direct de granturile și fondurile acordate de guverne și instituții europene, scrie The Guardian
Administrația Trump a presat mai multe țări să își retragă sprijinul financiar și sponsorizarea pentru o importantă conferință europeană dedicată combaterii dezinformării, Canada, Lituania și serviciul diplomatic al Uniunii Europene acceptând ulterior să facă acest lucru, din câte înțelege The Guardian.
Conferința #Disinfo2026, care are loc miercuri și joi, este reuniunea anuală a comunității europene de combatere a dezinformării și a atras sute de cercetători, jurnaliști, tehnologi și factori de decizie politică într-un hotel din Vilnius, Lituania. Evenimentul este organizat de EU Disinfo Lab, un ONG independent din Bruxelles.
Cu doar câteva zile înainte de conferință, siglele principalilor săi susținători — Ministerul Afacerilor Externe din Lituania, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Global Affairs Canada (Ministerul Afacerilor Externe al Canadei) — au fost șterse de pe site-ul oficial.
Fotografiile de la eveniment obținute de The Guardian arată, de asemenea, autocolante albe lipite peste siglele acestor organizații tipărite pe materialele oficiale ale conferinței, ceea ce indică faptul că au fost eliminate în grabă din program.
Trei persoane familiarizate cu această situație, inclusiv oficiali europeni, au confirmat că Departamentul de Stat al SUA a luat legătura cu mai multe guverne în legătură cu sprijinul acordat conferinței.
Documente interne ale Departamentului de Stat consultate de The Guardian arată că oficialii americani au mulțumit Lituaniei pentru că „a luat în serios preocupările SUA”. Documentul menționează că Washingtonul este „recunoscător” că Lituania ar fi considerat „dezonorant și surprinzător” un panel care prezenta SUA ca pe o amenințare informațională străină și a salutat decizia acesteia de a-și limita implicarea în conferință.
Acel panel - intitulat „SUA ca amenințare FIMI: adaptare, recunoaștere, ripostă”, unde acronimul FIMI se referă la „manipularea și ingerința informațională străină” - a avut loc miercuri. În cadrul său s-a analizat modul în care comunitatea europeană de combatere a dezinformării ar putea să își reconstruiască reziliența fără sprijinul Washingtonului. Este pentru prima dată când conferința pare să fi luat în calcul ideea că SUA ar putea fi un actor al dezinformării în Europa. Surse anonime și documentul intern indică faptul că Departamentul de Stat a vizat în mod explicit acest panel, la care au participat trei vorbitori americani, printre care și un fost ofițer CIA.
Potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, alte comunicări păreau să provină din biroul lui Sarah B. Rogers, subsecretar de stat al SUA pentru diplomație publică.
Nina Jankowicz, fost oficial american și expertă în dezinformare — care în 2022 a condus pentru scurt timp Disinformation Governance Board din cadrul administrației Biden (organism atacat dur de republicani pe motiv că ar fi un instrument de cenzurare a discursului cetățenilor americani) —, a declarat că a înțeles că Washingtonul a făcut presiuni asupra Lituaniei și Canadei pentru a se retrage din conferință. The Guardian are informații că a fost contactată și Franța.
„Ceea ce vedem aici este un așa-zis apărător al libertății de exprimare din cadrul Departamentului de Stat care folosește puterea uriașă a guvernului SUA pentru a încerca să îi împiedice pe americani să își critice propriul guvern”, a declarat Jankowicz.
În declarații oficiale, Lituania, Canada și UE au precizat că programul conferinței nu se aliniază cu pozițiile lor oficiale privind rolul SUA în dezinformare — deși programul respectiv era stabilit de luni de zile, încă din iunie, înainte ca acestea să își retragă sprijinul.
„Lituania și-a anulat participarea la «Disinfo 2026» deoarece mai multe părți din programul conferinței diferă de poziția oficială a Guvernului”, a scris Ministerul Afacerilor Externe din Lituania într-un comunicat.
Global Affairs Canada „evaluează cu atenție participarea și sponsorizarea evenimentelor externe de la caz la caz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a GAC, Samantha Lafleur. „În urma modificărilor aduse formulării mai multor discuții de tip panel, GAC a decis să își revizuiască participarea la acele sesiuni din cadrul conferinței EU DisinfoLab 2026.” Oficialii canadieni continuă totuși să participe la conferință, a adăugat Lafleur.
Un purtător de cuvânt al UE a confirmat că Serviciul European de Acțiune Externă a decis să își retragă sprijinul deoarece „organizatorii au ales să formuleze unele dintre discuții într-un mod care nu se aliniază cu pozițiile oficiale adoptate de UE”.
Din câte înțelege The Guardian, oficialii UE nu au fost de acord cu încadrarea SUA drept actor al dezinformării. Cu toate că și-a retras vizibilitatea de susținător oficial, UE continuă să finanțeze conferința.
În cel mai recent raport al său privind amenințările de manipulare și ingerință informațională străină, publicat în martie, serviciul diplomatic al UE a numit Rusia și China drept „actori amenințători”, fără nicio referire negativă la adresa SUA.
O sursă diplomatică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Franței a declarat că „nu există absolut niciun motiv pentru a ne schimba angajamentele” în ceea ce privește sprijinul acordat conferinței.
„Ne menținem angajamentul de a sprijini societatea civilă. Nu este doar o chestiune de principiu, ci și una operațională”, a spus aceasta, adăugând că evenimentul este un „laborator” care ajută Europa să dezvolte politici cheie în domeniul combaterii dezinformării.
Departamentul de Stat al SUA a adoptat o poziție tot mai intervenționistă față de libertatea de exprimare și societatea civilă din Europa în ultimul an. The Guardian a dezvăluit că Departamentul de Stat acordă granturi de milioane de dolari organizațiilor de pe întreg continentul care susțin agenda lui Trump.
Retragerea Lituaniei vine la scurt timp după ce prim-ministrul Mindaugas Sinkevičius a declarat că Lituania ar fi dispusă să plătească pentru o bază militară permanentă a SUA dacă americanii acceptă, la o zi după ce Trump a afirmat că va lua în considerare această solicitare. Sinkevičius a numit o prezență americană de lungă durată drept o garanție critică de descurajare împotriva Rusiei.
„Sunt oameni extraordinari, așa că ne vom uita cu siguranță peste această propunere”, a declarat președintele SUA luni.
Sinkevičius a precizat că a propus prima dată ideea într-o întâlnire cu trimisul lui Trump, John Coale, numind-o „o garanție de o importanță critică pentru securitate și descurajare”. Lituania, stat membru al UE și NATO, se învecinează cu Rusia și cu aliatul ei apropiat, Belarus.
Statele Unite mențin prin rotație un batalion de blindate de aproape 1.000 de militari în această țară încă din anul 2019, după cum a notat Armata SUA.
