Arestarea lui August Hanning, fostul conducător al serviciului de informații externe german (BND), sub acuzația de spionaj și tentativă de trădare, a provocat un undă de șoc la Berlin. Suspectat că ar fi vândut informații clasificate și că le-ar fi transmis către servicii străine, fostul înalt oficial plasează instituția într-o criză majoră de încredere în raport cu partenerii internaționali, scrie La Croix
După arestarea, marți, 6 octombrie 2026, a lui August Hanning, fostul șef al serviciului de informații externe german, țara se întreabă care vor fi consecințele acestui scandal în relațiile cu partenerii străini.
Cazul August Hanning este o palmă grea pentru serviciul de informații externe german (BND — Bundesnachrichtendienst). Atât de mare, încât cotidianul Süddeutsche Zeitung califica miercuri BND-ul drept o „agenție a nesiguranței”. Dosarul este, într-adevăr, fără precedent pentru Germania. Ce-i drept, în 1974, cancelarul Willy Brandt a fost nevoit să demisioneze după ce unul dintre apropiații săi, Günter Guillaume, a fost arestat pentru spionaj în favoarea regimului comunist din RDG.
Însă niciodată un fost șef al serviciilor secrete nu mai fusese suspectat de „spionaj împotriva propriei țări”, „tentativă de trădare și activități de agent al serviciilor secrete”. Este totuși ceea ce i se impută lui August Hanning, șef al BND între 1998 și 2005, arestat la domiciliul său marți, 6 octombrie 2026, și plasat chiar de a doua zi în detenție provizorie.
Trafic de informații clasificate
Bărbatul în vârstă de 80 de ani ar fi început aceste activități în 2010, ajutat de fostul său șef de cabinet, un anume Manfred D., interpelat și el în Bavaria. Aflat în funcție la BND până la începutul acestui an, acesta din urmă i-ar fi vândut peste 2 000 de documente, de multe ori clasificate drept secret de stat, până la jumătatea anului 2022. Printre ele, potrivit anumitor publicații: informații despre programul nuclear iranian și armata rusă.
Conform procurorului general, August Hanning ar fi vrut să „exploateze aceste informații în scop lucrativ, în cadrul activității sale de consultant privat” pe care o lansase între timp, și ar fi transmis o parte din ele cel puțin o dată unui serviciu secret străin. Care anume? Nu există un răspuns oficial, însă, potrivit mai multor surse media, nu ar fi vorba despre Rusia. Revista Der Spiegel indică, în schimb, Azerbaidjanul. De asemenea, August Hanning ar fi transmis anumite informații unui agent secret străin de care era apropiat, dar a cărui naționalitate nu a fost precizată.
„Cea mai mare problemă în această afacere este că afectează încrederea altor servicii parteneri străini în BND”, amintește Ralph Thiele, colonel în rezervă și specialist în probleme de securitate. „Acest lucru ar putea duce la o reducere a schimburilor de informații, într-un context de securitate foarte tensionat”, își exprimă el temerea, făcând trimitere la „războiul hibrid” purtat de Rusia împotriva Germaniei și la recentul caz al unei drone armate descoperite la Leipzig.
O imagine de restaurat
„Guvernul trebuie să clarifice cât mai repede posibil ce informații au fost transmise și cui. Atât timp cât serviciile de informații din celelalte țări nu vor ști despre ce este vorba, încrederea va fi afectată”, adaugă Christian Mölling, directorul think tank-ului Edina. Cu toate acestea, în opinia expertului, cazul poate fi privit și dintr-o perspectivă pozitivă.
„Aceste dezvăluiri arată că nimic nu este băgat sub preș. Cu atât mai mult cu cât dosarul este unul «vechi», în sensul că faptele datează cel târziu din 2022”, notează el. Acest scandal se adaugă arestării, în decembrie 2022, a unui angajat al BND acuzat că a transmis informații serviciilor secrete ruse. Procesul acestuia este în curs de desfășurare.
Scandalul „Hanning” ar putea avea efecte și asupra proiectului de reformă a serviciilor de informații interne și externe, care își propune să le ofere acestora atribuții sporite și care urmează să fie votat până la Crăciun. „Serviciile nu au nevoie de mai multe libertăți, ci de mai mult control”, comentează ziarul Süddeutsche Zeitung. Lucru care nu îl încântă pe Martin Jäger, noul președinte al BND, care cere de un an mai multă putere. „Niciunul dintre obiectivele mele, nicio prioritate nu sunt puse sub semnul întrebării de această afacere”, a insistat el marți.
