Statele Unite au decis să interzică intrarea pe teritoriul american a cinci cetățeni europeni implicați în promovarea și aplicarea reglementărilor Uniunii Europene privind combaterea dezinformării online. Washingtonul susține că aceștia au coordonat presiuni asupra companiilor americane de tehnologie pentru a elimina opinii legitime și pentru a restrânge libertatea de exprimare. Decizia este prezentată de oficialii americani drept o măsură de apărare a suveranității naționale și a Primului Amendament, într-un context de tensiuni tot mai accentuate între SUA și Bruxelles privind controlul conținutului online și puterea marilor platforme digitale, scrie Le Figaro
Guvernul american îi califică drept „activiști radicali”. Ei lucrează pentru ca rețelele sociale să respecte legea europeana și să limiteze "dezinformarea și discursul instigator la ură" pedepsite de DSA. El País i-a intervievat după ce au intrat în vizorul administrației Trump.
Pe 23 decembrie, britanica Clare Melford, 52 de ani, a primit un e-mail prin care era informată că statutul cererii sale de viză pentru o deplasare profesională în Statele Unite, programată pentru ianuarie, trecea din „aprobat” în „în așteptare”. Câteva minute mai târziu, a început să primească mesaje de la apropiați și colegi care o anunțau că subsecretarul de stat, Sarah B. Rogers, o menționa pe X drept una dintre cele cinci persoane străine cărora SUA le refuzaseră accesul pe teritoriul american.
„Clare Melford conduce Global Disinformation Index (GDI), o organizație care monitorizează site-uri pentru a identifica «discursuri de ură» și «dezinformare». (…) Această ONG folosește banii contribuabililor pentru a încuraja cenzura și includerea presei americane pe liste negre”, a declarat Sarah Rogers.
„A fost un șoc. Nu e niciodată plăcut să fii arătată cu degetul în acest fel, mai ales cu câteva ore înainte de Ajunul Crăciunului, când vrei doar să împachetezi cadouri și să cureți legumele”, a explicat Melford pentru El País, prin e-mail.
Pe 24 decembrie a primit un mesaj din partea programului ESTA, serviciul care gestionează autorizațiile de călătorie către SUA: deplasarea sa nu era autorizată. „Nu mi-au oferit nicio explicație și nici până astăzi nu am primit una.” Nu a decis încă dacă va acționa în justiție.
Thierry Breton, în schimb, a anunțat că va merge în instanță. Fost comisar european pentru piața internă și servicii digitale, este cel mai cunoscut dintre cei cinci europeni cărora li s-a interzis intrarea în Statele Unite. Este acuzat că ar fi „creierul” Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), cadrul legislativ al Uniunii Europene conceput pentru a reglementa giganții tehnologici și pentru a impune mai multă transparență și responsabilitate în privința conținutului distribuit pe platformele lor.
„Activisti radicali”
Administrația Trump nu ascunde faptul că aceste interdicții de viză reprezintă un răspuns direct la ceea ce consideră a fi „cenzura” impusă de Uniunea Europeană platformelor americane, în special X, deținută de Elon Musk – fost consilier influent al lui Donald Trump și principal finanțator al campaniei sale –, precum și Instagram și Facebook, care aparțin Meta.
Potrivit secretarului de stat Marco Rubio, cele cinci persoane vizate au fost declarate indezirabile pentru că „au coordonat eforturi organizate de constrângere a platformelor americane să cenzureze, să demonetizeze și să elimine puncte de vedere americane”.
Sancțiunea vizează cinci persoane pe care Casa Albă le descrie drept „activiști radicali”: Clare Melford, Thierry Breton și alți trei responsabili ai unor organizații non-profit implicate în combaterea urii și a dezinformării. Pentru Marco Rubio, este vorba despre „cenzură”. Breton, singurul cu profil politic, pare a fi ținta principală. Ceilalți patru au contribuit, în grade diferite, la aplicarea de către UE a unor măsuri corective împotriva marilor companii tehnologice, precum obligația de a elimina informațiile false sau impunerea de amenzi în caz de nerespectare a regulilor.
„Este vorba despre giganții tech. Știm că nu îi suntem pe plac lui Elon Musk: ne-a dat în judecată acum doi ani și am câștigat procesul. De data aceasta a preferat să apese pe butonul nuclear. Și-a chemat prietenii la Casa Albă ca să ne elimine”, afirmă Imran Ahmed, directorul Center for Countering Digital Hate (CCDH), într-o intervenție video din Washington.
Politolog britanic în vârstă de 47 de ani, născut la Manchester, Ahmed conduce o instituție care a documentat explozia conținutului rasist, antisemit și de extremă dreapta pe Twitter după preluarea platformei de către Musk și transformarea ei în X. Amenda de 120 de milioane de euro aplicată în decembrie platformei X de către Comisia Europeană – prima în baza DSA – pentru lipsă de transparență în publicitate și caracterul înșelător al „blue check” (bifa albastră acordată conturilor plătite) s-a bazat pe rapoarte ale CCDH.
La sfârșitul lunii ianuarie, CCDH a publicat, în colaborare cu The New York Times, o investigație potrivit căreia Grok, instrumentul de inteligență artificială al lui Musk, ar fi generat trei milioane de imagini sexualizate în doar unsprezece zile. Acest demers a contribuit la decizia Comisiei Europene de a deschide o anchetă privind Grok și X pentru generarea de imagini sexualizate cu minori (documentul CCDH identifică „cel puțin” 23.000 de astfel de imagini).
Imran Ahmed a aflat tot printr-un mesaj pe X că figura pe lista neagră a Departamentului de Stat. Cazul său este însă diferit: este singurul dintre cei cinci europeni care locuiește în SUA. Stabilit la Washington de cinci ani, trăiește acolo împreună cu soția și fiica sa, ambele cetățene americane.
„Vor ca agenții ICE să-mi spargă ușa, să mă aresteze și să mă transfere în state precum Louisiana, unde instanțele le sunt mai favorabile decât în Washington D.C. sau New York.”
Din convingere, dar și pentru că și-a construit viața în SUA, a dat în judecată administrația. „Nu poți retrage statutul de rezident permanent legal fără decizie judecătorească. Iar acolo contează doar faptele. Sunt liniștit, pentru că logica din spatele deciziei de a mă expulza este fundamental neconstituțională: libertatea de exprimare este protejată explicit de Primul Amendament”, susține el.
„Un val masiv de critici”
Cu câteva săptămâni înainte ca Marco Rubio să anunțe veto-ul împotriva celor cinci europeni, Ahmed citise un articol care cita surse anonime potrivit cărora administrația Trump intenționa să-l vizeze din cauza activismului său. „Ne-a dat timp să ne pregătim și să angajăm avocați foarte buni.”
Pe 24 decembrie, la o zi după publicarea listei, echipa sa juridică a cerut unui judecător federal din New York o ordonanță de restricție temporară (TRO) pentru a suspenda procedura și a preveni o eventuală arestare. Instanța a admis cererea și a blocat orice măsură de arestare sau expulzare împotriva sa până în martie 2026.
„Ultimele săptămâni au fost extrem de stresante, atât profesional, cât și personal”, spune Anna-Lena von Hodenberg, 44 de ani, codirectoare a HateAid, organizație non-profit din Berlin care oferă sprijin psihologic și consultanță juridică victimelor discursului de ură online, inclusiv în cazuri de amenințări cu moartea sau violul.
Rapoartele HateAid sunt atent urmărite la Bruxelles și au fost folosite în aplicarea DSA, regulament criticat dur de administrația Trump.
Este probabil motivul pentru care Anna-Lena von Hodenberg și colega sa Josephine Ballon, 35 de ani, au ajuns pe lista neagră a Departamentului de Stat. Deși activitatea lor vizează Europa, au atras atenția Casei Albe după ce Josephine Ballon a acordat un interviu în emisiunea 60 Minutes de la CBS, în martie anul trecut. „A declanșat un val masiv de critici și hărțuire din partea utilizatorilor americani”, își amintește ea. Cu trei ore înainte de anunțul oficial al sancțiunii, Ballon – care avea programată o călătorie în SUA – a primit un e-mail prin care i se revoca autorizația ESTA.
Interdicția a avut deja consecințe, spune von Hodenberg: „Doi parteneri financiari importanți și-au retras sprijinul luna trecută. A trebuit să facem schimbări interne pentru a ne proteja. Ne pregătim pentru eventuale sancțiuni și mai severe.” Analizează posibilitatea unei acțiuni în justiție.
Europa „cenzurează” americanii
„Nu este vorba despre noi: guvernul american sfidează suveranitatea europeană și încearcă să împiedice aplicarea legislației comunitare, în special a DSA, companiilor americane”, afirmă Anna-Lena von Hodenberg.
Organizația sa apără persoane atacate online. CCDH elaborează rapoarte esențiale pentru aplicarea DSA. Iar GDI, condus de Clare Melford, monitorizează articole de presă pentru a identifica dezinformare și discurs instigator la ură, apoi transmite datele către agenții de publicitate, care decid unde își plasează reclamele. „Nu cenzurăm. Nu boicotăm. Investigăm și împărtășim datele noastre. Iar interdicția de a intra în SUA nu face decât să ne întărească determinarea”, spune Melford.
„Marile platforme nu vor să respecte reglementările țărilor europene, unde câștigă miliarde de euro. Guvernul american le sprijină amenințând cu tarife vamale sau cu reducerea angajamentului în NATO”, susține von Hodenberg. „Sancțiunea aplicată nouă și celorlalți trei europeni reprezintă o nouă etapă în această escaladare. Din punctul nostru de vedere, dezbaterea despre cenzură este un pretext pentru a apăra interesele economice ale companiilor protejate.”
„Încearcă să reducă la tăcere investigațiile noastre”, afirmă Imran Ahmed. „Cred că acest lucru ne dă și mai multă forță, mie și celorlalți patru cetățeni europeni cărora li s-a interzis accesul în SUA, să continuăm. Dacă deranjăm Casa Albă, înseamnă că facem ceva corect.”
Britanicul este pregătit de confruntare și hotărât să rămână în țara în care și-a întemeiat familia. „Guvernele se comportă adesea greșit. Depinde de noi, cetățenii, să nu le permitem asta. Dacă nu luptăm, dacă acceptăm situația, pierdem tot.”
