Statele Unite au transmis aliaților din NATO intenția de a diminua semnificativ forțele și capacitățile militare puse la dispoziția Alianței, în cadrul unei reconfigurări majore a planificării defensive. Decizia vizează reducerea contribuției americane la elemente-cheie precum avioane de luptă, nave de război și sisteme de supraveghere, ceea ce obligă statele europene să preia rapid o parte mult mai mare din responsabilitatea apărării convenționale a continentului. În interiorul NATO, măsura este privită ca un punct de inflexiune strategic, cu implicații directe asupra echilibrului de securitate transatlantic, scrie Der Spiegel
Guvernul SUA intenționează să reducă substanțial numărul de sisteme de armament și de trupe puse la dispoziția NATO, potrivit informațiilor Der Spiegel. Washingtonul exercită astfel o presiune suplimentară: golurile rezultate trebuie acoperite rapid de europeni.
Statele Unite vor să își reducă masiv contribuția militară la NATO. Potrivit Der Spiegel, un emisar al ministrului american al apărării Pete Hegseth a informat la sfârșitul săptămânii trecute, la sediul NATO, oficiali de rang înalt din celelalte state membre. Conform acestuia, Washingtonul dorește să pună la dispoziția Alianței, în cadrul planificării forțelor, mult mai puține capacități militare-cheie, precum avioane de luptă americane, nave de război, drone sau avioane de realimentare în aer.
SUA plănuiesc, astfel, să își reducă semnificativ angajamentele din așa-numitul „NATO Force Model”. Golurile rezultate ar trebui acoperite rapid de europeni. Modelul a fost convenit în 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, și stabilește ce unități și capabilități militare sunt puse la dispoziția comandantului suprem al forțelor NATO din Europa (SACEUR) pentru a asigura descurajarea și apărarea continentului.
La Bruxelles, informarea transmisă de oficialul Pentagonului Alexander Velez-Green a fost așteptată cu atenție. De ceva timp, SUA insistă asupra unei redistribuiri a poverii militare în cadrul Alianței („burden sharing”). În sistemul actual, americanii asigură aproximativ jumătate din capacitățile militare. Acum, Washingtonul cere o mutare a responsabilităților („burden shifting”). Velez-Green a prezentat pentru prima dată, în fața directorilor politici ai statelor NATO, cifre concrete privind modul în care SUA își imaginează această reorganizare.
Propunerile americane pentru planificarea viitoare a forțelor sunt mai ample decât se așteptau europenii. Diplomați europeni anticipau ajustări minore și treptate. Potrivit Der Spiegel, SUA ar urma să reducă semnificativ, de exemplu, numărul de bombardiere strategice puse la dispoziția NATO, iar contribuția la avioanele de luptă ar putea fi diminuată cu aproximativ o treime. Ceea ce contează, în opinia oficialilor europeni, este însă ritmul în care aceste schimbări vor fi implementate.
Un eventual deficit de avioane de luptă ar putea fi compensat parțial prin livrările în curs ale avioanelor F-35 către aliații europeni. Germania urmează să primească primele aparate anul viitor, iar Polonia a recepționat deja trei avioane F-35. În schimb, Europa nu dispune de bombardiere strategice capabile să transporte arme nucleare. Nici cele două portavioane americane anterior alocate NATO nu pot fi înlocuite cu ușurință.
Totuși, SUA au transmis că vor menține în cadrul NATO descurajarea nucleară în Europa. În schimb, europenii ar trebui să își asume în mare parte singuri apărarea convențională a continentului. În acest sens, Marina SUA ar urma să pună la dispoziția NATO mai puține distrugătoare, iar submarinele nu vor mai fi alocate deloc în cadrul alianței. De asemenea, SUA vor reduce implicarea în drone de recunoaștere și în sisteme armate fără pilot.
Mesajul transmis de administrația președintelui Donald Trump în cadrul reuniunii a fost direct: aliații trebuie să acopere rapid golurile create. Washingtonul se declară dispus să coopereze strâns cu acei parteneri care acționează rapid. Unii participanți au interpretat această poziție drept o presiune indirectă.
Din perspectiva SUA, decizia este logică. Reducerea contribuției americane este descrisă ca fiind realistă și responsabilă, întrucât mai multe state europene își cresc deja cheltuielile de apărare și pot prelua mai multe responsabilități. La summitul NATO de anul trecut de la Haga, aliații s-au angajat, la presiunea președintelui Trump, să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB.
O schimbare de paradigmă în NATO
Cifrele prezentate de emisarul lui Pete Hegseth marchează o schimbare profundă în cadrul NATO. De luni de zile, Washingtonul promovează viziunea unei „NATO 3.0”, în care europenii ar trebui să preia cât mai rapid întreaga apărare convențională a continentului. Pentru prima dată, ceilalți membri au o imagine clară asupra vitezei cu care această reconfigurare ar putea fi implementată.
Potrivit militarilor, propunerile americane sunt mai radicale decât retragerile punctuale de câteva mii de soldați din anumite țări europene. Deși se anticipa o reducere a contribuției SUA, europenii sunt acum puși în fața unei presiuni de calendar: până la începutul lunii iunie, la următoarea reuniune „Force Sourcing Conference”, li se cer oferte concrete privind ce state pot prelua anumite capabilități și în ce termene.
Secretarul de stat american Marco Rubio, totodată consilier pentru securitate națională al președintelui Trump, a subliniat recent, la o reuniune în Suedia, angajamentele SUA în Indo-Pacific, emisfera vestică și Orientul Mijlociu. Obiectivul este o strategie realistă pentru NATO, care să permită Statelor Unite să se pregătească pentru un posibil conflict pe două fronturi.
Planificarea militară americană se concentrează tot mai mult pe o posibilă escaladare în Indo-Pacific. Anul 2027 este considerat un punct critic, când China ar putea fi pregătită să acționeze împotriva Taiwanului. Oficialii americani vorbesc tot mai des despre două scenarii simultane de amenințare: Europa și Indo-Pacific.
Reacții prudente la Bruxelles
Reacțiile la cifrele prezentate la Bruxelles au fost rezervate. Guvernul german a trimis solicitările către NATO, fără a comenta, invocând caracterul confidențial al informațiilor. Bundeswehr are în prezent aproximativ 185.000 de militari, dintre care circa 30.000 de soldați și aproximativ 200 de avioane și nave sunt alocate NATO, cu termen de pregătire de 30 de zile.
Nu este cunoscută dimensiunea exactă a contribuției americane în fiecare categorie. În esență, reducerea planificată nu implică neapărat retragerea trupelor din Europa, ci mai degrabă o creștere a flexibilității SUA în eventualitatea unui conflict în Indo-Pacific.
Militari americani susțin că SUA vor rămâne angajate în apărarea Europei în caz de atac, însă doresc să nu fie constrânse de angajamentele de planificare NATO. Modelul actual include forțe cu timpi de reacție diferiți, de la 10 zile până la 180 de zile.
Totuși, noile cifre pun Europa sub presiune majoră. În guvernele europene se discută deja răspunsuri rapide. Până la începutul lunii iunie, statele NATO trebuie să prezinte contribuții concrete pentru acoperirea golurilor. La Bruxelles se discută despre prezentarea noii distribuții a responsabilităților la summitul NATO din iulie, la Ankara.
Conducerea NATO încearcă să tempereze impactul anunțului. O purtătoare de cuvânt a secretarului general Mark Rutte a declarat că în trecut a existat o „dependență excesivă” de SUA, dar că investițiile crescute ale Europei și Canadei permit acum „mutarea centrului de greutate al responsabilității”.
The United States has informed European allies it plans to significantly cut its military contributions to NATO, urging them to move quickly to close the gap, according to the German media outlet Der Spiegel.
— OSINTdefender (@sentdefender) May 26, 2026
Alexander Velez-Green, a senior advisor and envoy for U.S. Defense… pic.twitter.com/q8XCWVBPkd
