Râia și tuberculoza „bombele cu ceas” din Ceuta: valul de migranți declanșează o alertă sanitară

Sistemul de sănătate din Ceuta este în pragul colapsului după valul masiv de 70.000 de migranți care a intrat în enclavă la sfârșitul lunii iulie dintre care aproximativ 10.000 au rămas în continuare blocați în spații improvizate. Condițiile insalubre și supraaglomerarea au transformat criza umanitară într-o urgență epidemiologică majoră: cazurile de râie (scabie), tuberculoză și rujeolă sunt în creștere, alături de riscul apariției unor focare de salmonella, shigella, holeră sau pediculoză (paduchi). Cu un singur spital depășit și un focar de febră de origine necunoscută deja în cercetare, Colegiul Medicilor compară situația cu o intervenție de război și solicită de urgență un plan de atac, dublarea cadrelor medicale și mobilizarea armatei pentru instalarea unui spital de campanie, scrie ElObservador

Urgența migratorie din Ceuta se mută de la controlul frontierei către o posibilă criză de sănătate publică. După intrarea masivă din 30 iulie și gestionarea inițială a persoanelor sosite, atenția se concentrează acum pe condițiile precare de trai.

Colegiul Oficial al Medicilor din Ceuta avertizează că suprapopularea, lipsa de igienă și traiul laolaltă a mii de persoane în așezări improvizate sau în spații precum hale și piețe — cu aproximativ 10.000 de persoane rămase încă în oraș, conform datelor oficiale — constituie o „bombă cu ceas” sanitară, dacă nu se iau măsuri preventive imediate.

Președintele instituției, Enrique Roviralta, clarifică faptul că intenția nu este de a crea panică, ci de a aplica măsuri de prevenție sanitară înainte de apariția unor focare de mare amploare. Organizația avertizează că, dacă nu se activează de urgență un plan de urgență cu măsuri de prevenție, în termen de 15 până la 30 de zile s-ar putea înregistra o creștere semnificativă a bolilor infecțioase.

Colegiul Medicilor cere dublarea personalului și instalarea unui spital de campanie

Pentru a limita impactul asupra sistemului medical, Colegiul Medicilor din Ceuta solicită consolidarea imediată a resurselor sanitare și epidemiologice. Printre măsurile cerute se numără:

• Suplimentarea personalului: Dublarea cel puțin a numărului de cadre medicale pe durata situației de urgență.

• Infrastructură extraordinară: Instalarea unui spital de campanie sau redeschiderea temporară a fostului Spital Militar.

• Sprijin logistic militar: Desfășurarea unei unități medicale de tip „Role 2”, destinată acordării de îngrijiri, stabilizării și procedurilor medicale, fără a paralia rețeaua spitalicească obișnuită.

Toată presiunea medicală din oraș apasă în prezent pe Spitalul Universitar din Ceuta, singurul spital de referință pe o suprafață de doar 19 kilometri pătrați. Conform organizației medicale, la Serviciul de Urgență lucrează doar șapte profesioniști sub o presiune uriașă, iar cererea de servicii medicale s-a triplat.

Colegiul respinge declarațiile privind o „normalitate a serviciilor” emise de Ministerul Sănătății și cere prezența pe teren a ministrului de resort, reamintind că atribuțiile sanitare din Ceuta depind direct de Institutul Național de Management Sanitar (Ingesa).

Roviralta, care compară situația actuală cu experiența sa ca medic de război în conflictul din Kosovo, avertizează că supraaglomerarea îi poate determina pe pacienții locali în vârstă sau cu boli cronice să își amâne vizitele la medic.

Focare depistate și afecțiuni de risc din cauza supraaglomerării

Medicii confirmă că au fost deja depistate numeroase cazuri de râie (scabie), cauzate de contactul apropiat și de lipsa unei igiene adecvate în zonele supraaglomerate. De asemenea, aceștia raportează îngrijirea unui caz de tuberculoză în secția de Terapie Intensivă (ATI).

Deși medicii precizează că celelalte boli nu sunt neapărat prezente la scară largă în rândul populației nou-sosite, condițiile de trai creează un cadru epidemiologic favorabil transmiterii mai multor agenți patogeni:

• Tuberculoza și bolile respiratorii: Există îngrijorări privind perioada de latență a tuberculozei, a cărei reactivare este favorizată de malnutriție, imunitate scăzută și densitatea mare de persoane în spații insuficient ventilate.

• Infecțiile dermatologice și parazitare: Răspândirea râiei, a păduchilor (pediculoză) și a micozelor.

• Bolile gastrointestinale: Risc de focare de salmonella, shigella, holeră sau alte infecții cu cale de transmitere fecal-orală, din cauza accesului limitat la apă potabilă și canalizare.

• Alte afecțiuni: Infecții precum rujeola (pojarul) sau complicații generate de lipsa tratamentelor primare (deshidratare cauzată de diaree sau pneumonii apărute în urma stărilor gripale).

„Există un focar epidemic a cărui cauză de infecție nu o cunoaștem”

Emisiunea „En boca de todos” a vorbit în direct cu Susana, medic de urgență în Ceuta, care a explicat cum arată o zi obișnuită în spital, conform Cuatro

• „O zi obișnuită este catastrofală. Există o presiune medicală uriașă, în special din partea imigranților. Avem două zone: una pentru îngrijirea imigranților și alta pentru restul populației. Populația migrantă continuă să vină cu leziuni benigne sau cu infecții.”

Susana: „Există un focar epidemic a cărui cauză de infecție nu o cunoaștem”

Cadrul medical a atras atenția și asupra creșterii numărului de cazuri:

„Râia nu este o boală eradicată, însă existau foarte puține cazuri, iar acum numărul lor este în creștere. De tuberculoză există câteva cazuri, dar nu știm dacă vor fi mai multe după intrarea masivă de imigranți în Ceuta.”

În plus, Susana a explicat că medicii efectuează analize pentru a determina originea unor infecții pe care le prezintă pacienții migranți:

„Avem infecții însoțite de febră la mulți pacienți migranți și nu cunoaștem cauza. Aceștia sunt internați la Urgențe și studiem posibilele motive. Există un focar epidemic a cărui cauză a infecției nu o cunoaștem și nu știm nici calea de transmitere.”

Se cere un plan de atac igienico-sanitar

Avertismentelor corpului medical li se alătură și Centrala Sindicală Independentă și a Funcționarilor (CSIF), care califică situația igienico-sanitară drept „compromisă”. Sindicatul subliniază că adunarea unui număr mare de persoane în spații restrânse, cu grupuri sanitare insuficiente, reprezintă o amenințare la adresa sănătății publice din întregul oraș.

În fața acestui scenariu, CSIF cere punerea în aplicare a unui plan de atac care să includă:

• Decongestionarea: Mutarea și redistribuirea persoanelor din punctele cele mai aglomerate.

• Igienizarea: Intensificarea curățeniei și dezinfectării în spațiile comune și în facilități.

• Aprovizionarea și controlul: Distribuirea directă de materiale de igienă de bază și activarea controalelor epidemiologice pentru depistarea timpurie a posibilelor focare de infecție

Infectious disease cases are rising in Spain’s Ceuta following an influx of migrants

Spanish media are reporting cases of tuberculosis, measles, scabies, and infectious diarrhea. The main problems are severe unsanitary conditions and poor water quality.

Around 10,000 migrants… pic.twitter.com/X6GwtKTgfz

— NEXTA (@nexta_tv) August 14, 2026