Într-un interviu acordat publicației grecești Kathimerini, viceprim-ministrul și Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, avertizează asupra războiului hibrid purtat zilnic de Moscova împotriva infrastructurii și societăților din UE, pledând ferm pentru crearea unei „Legiuni Europene” permanente. Diplomatul consideră că această nouă structură militară ar putea include soldați experimentați din diferite țări europene, inclusiv veterani ucraineni după încheierea războiului. În viziunea sa, o astfel de inițiativă ar consolida semnificativ capacitatea de apărare a Europei, acționând ca un pilon de sprijin, fără a înlocui însă structurile NATO.
Viceprim-ministrul și ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a subliniat într-un interviu acordat publicației Kathimerini necesitatea unei integrări militare mult mai profunde în Europa, inclusiv crearea unei „Legiuni Europene” permanente care ar funcționa în completarea NATO, nu în competiție cu aceasta.
Renumitul diplomat polonez avertizează că Rusia duce deja un „război” împotriva societăților europene prin sabotaje, dezinformare, tentative de asasinat și atacuri cu drone, și face un apel către Europa să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate.
Administrația SUA a susținut că Europa ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitate în cadrul NATO. Credeți că acest lucru ar trebui să se întâmple în cadrul alianței sau favorizați crearea unui sistem paralel de apărare european sau chiar a unei armate europene?
Au perfectă dreptate. Washingtonul semnalează de ani de zile că atenția sa strategică se mută inevitabil către regiunea Indo-Pacifică. Trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului: președintele Trump a avut perfectă dreptate în timpul primului său mandat când le-a bătut obrazul aliaților pentru că nu își respectau angajamentele privind cheltuielile militare.
Acum, în cel de-al doilea mandat al său, a impulsionat Europa să facă un pas înainte, în stilul său inimitabil. Ca Uniune Europeană, avem nevoie de o integrare militară mult mai profundă. De aceea pledez cu fermitate pentru o „Legiune Europeană”, o forță permanentă dedicată care ar putea recruta profesioniști experimentați din marea familie europeană, inclusiv veterani ucraineni căliți în luptă după încheierea războiului.
Ideea centrală este că Europa trebuie să devină stăpână pe propria securitate. Nu putem suna la Washington de fiecare dată când izbucnește un incendiu în curtea noastră — fie că este vorba despre o amenințare convențională, fie că Moscova folosește ca armă fluxurile migratorii din Africa și Orientul Mijlociu împotriva UE.
Totuși, să fim cât se poate de clari: nu este vorba despre construirea unei alternative paralele la NATO sau despre duplicarea structurilor. Ceea ce ne trebuie este un pilon european mai puternic în cadrul unui NATO mai puternic. Interesele noastre sunt complementare, nu contradictorii. Statele Unite rămân ancora de neînlocuit a apărării noastre colective, dar rolul lor evoluează. America va continua să ofere capacități tehnologice și de informații de neegalat, dar Europa trebuie să facă munca grea pe teren.
Planul „ReArm Europe / Readiness 2030”, susținut cu aproape 800 de miliarde de euro, schimba radical regulile jocului. Acesta include mecanismul SAFE [Security Action for Europe] de 150 de miliarde de euro. Transformăm puterea financiară în putere militară concretă.
Într-un interviu recent, ați declarat că sunteți îngrijorat că am putea asista curând la atacuri desfășurate sub doctrina militară rusă a „Maskirovka”. Aveți indicii care să sugereze că Rusia ar putea încerca să extindă conflictul dincolo de Ucraina prin operațiuni convenționale sau hibride?
Războiul hibrid al Rusiei împotriva statelor din prima linie a NATO nu mai este o amenințare difuză — este un atac activ, zilnic, asupra infrastructurii noastre critice și asupra cetățenilor noștri.
Deși nu voi intra în detalii legate de serviciile de informații, să nu fim naivi: Moscova își planifică activ următoarele mișcări. Decepția este adânc înrădăcinată în cultura strategică rusă. Este ceea ce ei numesc „Maskirovka”, o doctrină bazată în întregime pe camuflaj strategic, dezinformare și provocări orchestrate, inclusiv posibile operațiuni sub steag fals.
Să nu ne amăgim, Rusia ne-a declarat deja război, doar că acesta nu implică tancuri. Kremlinul duce o campanie frenetică pentru a ne dezbina societățile. Folosesc dezinformarea pentru a-i dezbina pe polonezi și ucraineni și orchestrează provocări grosolane, cum ar fi aruncarea de capete de porc la moschei.
Însă conflictul a devenit și cinetic. Ne confruntăm cu sabotaje sponsorizate de stat: planuri de asasinat, tentative de deraiere a trenurilor, incendieri comerciale în toată Europa și incursiuni ostile cu drone. Cu doar câteva zile în urmă, o altă rachetă de croazieră rusească a încălcat spațiul aerian polonez.
În 2025, Rusia ar fi folosit contractori în încercări de a sabota infrastructura feroviară și de a cauza deraierea trenurilor. Vă mai confruntați și astăzi cu atacuri hibride similare?
Răspunsul scurt este da, absolut. Polonia are peste cinci secole de experiență în respingerea imperialismului rus, așa că le cunoaștem toate trucurile. Ce s-a schimbat este amploarea și disperarea. Există o corelație clară: cu cât Rusia se descurcă mai prost pe câmpurile de luptă din Ucraina, cu atât mai agresiv încearcă Kremlinul să destabilizeze Vestul pentru a ne zdruncina solidaritatea cu victima agresiunii lor.
Priviți acel act eșuat de terorism de stat care a vizat căile noastre ferate. Trei din patru încărcături explozive s-au detonat, dar datorită delicatei imbecilități a mercenarilor ruși și unui strop de noroc, nimeni nu a fost ucis. Reacția mea a fost promptă: am închis consulatul rus. De atunci, tentativele de sabotaj nu s-au oprit.
Numai în 2026, Agenția noastră de Securitate Internă a reținut șase persoane prinse în flagrant în timp ce efectuau acțiuni de recunoaștere asupra rețelei noastre feroviare. Dar acesta nu este doar un război cinetic, ci și unul psihologic. Ne confruntăm în prezent cu un val masiv de dezinformare rusească potențată de inteligența artificială, concepută special pentru a denatura și a folosi ca armă istoria Poloniei.
Mai mult, Polonia rămâne cea mai vizată țară din Uniunea Europeană, cu aproape 700.000 de atacuri cibernetice raportate anul trecut, o creștere uluitoare de 140% de la an la an. Există însă și o parte bună: această ofensivă necontenită ne-a obligat să construim cele mai solide apărări cibernetice și cadru operațional din Europa. Suntem cei mai testați și, prin urmare, cei mai bine apărați.
Sunteți îngrijorat că conflictul din Orientul Mijlociu abate atenția Vestului de la Ucraina?
Conflictul din Orientul Mijlociu distrage parțial atenția Vestului de la Ucraina. A fost, de asemenea, o revelație să vedem cât de repede și-au epuizat SUA arsenalul și cât de limitate sunt capacitățile de producție. Cred că a făcut pe toată lumea să realizeze cât de vital este să regândim și să reconstruim producția militară.
Ucraina a efectuat tot mai multe atacuri adânc în interiorul teritoriului rus, vizând facilități petroliere, rafinării și nave de transport de combustibil. Credeți că această strategie ar putea schimba dinamica războiului sau echilibrul de pe câmpul de luptă?
Într-o oarecare măsură, da — Orientul Mijlociu dispută inevitabil resursele de atenție ale Vestului. Dar să nu pierdem din vedere imaginea de ansamblu: cauza principală a instabilității globale de astăzi este agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei. Asistăm la emergența unei axe profund cinice a puterilor revizioniste: Rusia, Iran și Coreea de Nord. Dronele Geran pe care Moscova le plouă peste orașele ucrainene și le folosește pentru a ne teroriza spațiul aerian sunt, până la urmă, doar drone iraniene Shahed rebranduite. Muniția lor provine de la Phenian.
Acum, deși apreciez eforturile diplomatice ale Washingtonului de a aduce pacea și de a opri agresiunea rusă, doriți-mi să lansez un avertisment ferm — orice pace pe termen lung în regiunea noastră nu poate fi orchestrată peste capul ucrainenilor. Trebuie să fie o pace pe care Kievul și Moscova să o semneze efectiv. Mai mult, Europa — iar asta înseamnă în mod explicit și Polonia — trebuie să aibă un loc important la acea masă a negocierilor. Nu ne putem permite să pretindem că suntem arbitri neutrali. Nu suntem. Europenii sunt vizați, sabotați și amenințați de Federația Rusă în fiecare zi. Miza este direct a noastră.
La 11 iunie, guvernul polonez a recunoscut oficial comunitatea greacă drept a 10-a minoritate națională a Poloniei. Ce a dus la această decizie și cât de importantă credeți că este această recunoaștere pentru relațiile greco-poloneze?
Deși comunitatea greacă din Polonia numără în jur de 6.000 de persoane și este dispersată geografic, amprenta sa istorică și contribuția de durată la societatea noastră sunt imense. Prin recunoașterea lor oficială, parlamentul nostru pur și simplu și-a aliniat legile cu inimile noastre. Această decizie de o importanță capitală reflectă prietenia profundă și de nezdruncinat care unește Varșovia și Atena.
Acordarea statutului oficial comunității noastre grecești este un pas vital spre protejarea limbii, a tradițiilor unice și a moștenirii lor culturale. Timp de decenii, au rămas excepțional de bine organizați, păstrându-și cu îndârjire identitatea națională. Acum beneficiază de protecție instituțională deplină și de sprijin din partea statului. Acest lucru se traduce prin drepturi tangibile: folosirea ortografiei originale grecești în documentele oficiale, finanțare pentru proiecte patrimoniale, cursuri de limbă greacă în școli și chiar plăcuțe bilingve cu denumirile străzilor acolo unde sunt îndeplinite criteriile legale.
Este vorba despre demnitate și respect. Acest pas istoric nu este izolat; relațiile noastre bilaterale înfloresc. Priviți doar luna martie a acestui an, când Polonia a finalizat o restituire istorică prin returnarea unei colecții de 91 de artefacte sacre greco-evreiești către Atena. Aceste obiecte neprețuite, jefuite de la cetățenii greci și din sinagogi de către Germania nazistă, au fost păstrate în Polonia după război. Returnarea lor a fost un moment profund simbolic de respect reciproc, cooperare internațională și responsabilitate istorică comună. În cele din urmă, alianța noastră este ancorată în oamenii noștri.
Polonezii au o afecțiune sinceră și profundă pentru Grecia — peste 1,2 milioane de turiști polonezi vizitează țărmurile dumneavoastră minunate în fiecare an. Dar cooperarea nu poate fi o stradă cu sens unic. Îi invit cu căldură pe prietenii noștri greci să ne întoarcă vizita, să vină în nord și să descopere bijuteriile ascunse ale Poloniei. Să profităm de acest impuls pozitiv. Trebuie să traducem bunăvoința politică într-o cooperare mai profundă în domeniile apărării, comerțului, tehnologiei și culturii. Temelia parteneriatului nostru este de neclintit și sunt convins că cele mai frumoase capitole ale cooperării polono-grecești urmează să fie scrise.
