Republica Moldova ar putea lua în considerare reunificarea cu România în cazul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană va fi blocat după 2028, a declarat viceprim-ministrul Eugen Osmochescu într-un interviu acordat Euractiv. Oficialul a subliniat că obiectivul principal al Chișinăului rămâne aderarea la UE până la sfârșitul deceniului, însă a recunoscut că unirea cu România reprezintă o alternativă strategică dacă drumul european al țării va fi împiedicat.
Republica Moldova ar putea lua în considerare reunificarea cu România dacă procesul său de aderare la Uniunea Europeană ar fi întârziat sau blocat, a declarat Eugen Osmochescu, viceprim-ministrul țării, într-un interviu acordat publicației Euractiv.
Osmochescu, care și-a preluat funcția în luna noiembrie a anului trecut, a descris reunificarea cu România drept o opțiune posibilă în cazul în care procesul de aderare a Republicii Moldova la UE s-ar împotmoli după anul 2028.
„Acesta este planul B”, a afirmat el.
Declarațiile sale vin într-un moment în care Chișinăul face presiuni pentru deschiderea primului „cluster” de negocieri de aderare, implementează armonizarea legislației cu acquis-ul comunitar și încearcă să își mențină ritmul reformelor în fața presiunilor tot mai mari exercitate de Rusia.
Totuși, Osmochescu a subliniat că obiectivul principal al Republicii Moldova rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028. Doar dacă acest proces s-ar bloca, liderii politici ar lua în calcul în mod serios soluții alternative.
Întrebat despre riscul ca Republica Moldova să fie încetinită de faptul că dosarul său de aderare este legat de cel al Ucrainei, viceprim-ministrul a afirmat că extinderea UE trebuie să rămână un proces bazat pe merit, însă a precizat că Chișinăul are nevoie urgentă de semnale concrete din partea Bruxelles-ului.
„Trebuie să transmitem un semnal populației”, a declarat el, subliniind că operațiunile hibride rusești menite să submineze sprijinul pentru integrarea europeană continuă.
În luna martie, un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice de la Nistru din Ucraina a provocat o poluare care a afectat râul Nistru, o sursă esențială de apă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.
Osmochescu a recunoscut că țara sa nu dispune de capacitatea Ucrainei de a rezista unei presiuni militare prelungite.
„Nu suntem la fel de rezilienți ca ucrainenii”, a explicat el. „Nu avem industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea a Ucrainei.”
Euractiv a relatat săptămâna trecută că Comisia Europeană estimează deschiderea, la 16 iunie, a primului grup de capitole de negociere privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
„Dacă negocierile se deschid în iunie, acesta ar fi un semnal clar”, a subliniat viceprim-ministrul. „Acesta este obiectivul nostru.”
Oficialul moldovean s-a declarat, de asemenea, favorabil ideii unei integrări progresive sau a unor forme de aderare asociată, precum cele propuse recent de cancelarul german Friedrich Merz.
Potrivit propunerii lui Merz, statutul de „membru asociat” ar permite unei țări candidate să participe la reuniunile liderilor și miniștrilor UE fără a beneficia însă de drept de vot.
Osmochescu a remarcat că orice etapă intermediară care apropie Republica Moldova de Uniune ar contribui la consolidarea reformelor și la creșterea încrederii electoratului.
Întrebat dacă o asemenea formulă nu ar menține țările candidate într-o stare de incertitudine, așa cum susțin criticii acestei idei, viceprim-ministrul a răspuns că ea trebuie privită mai degrabă ca o oportunitate de a „dubla eforturile”.
„Avem teme de făcut și ele trebuie îndeplinite”, a spus el.
Ministrul și-a exprimat deschis sprijinul pentru posibilitatea unei eventuale reunificări cu România în cazul în care aspirațiile europene ale Republicii Moldova ar fi împiedicate.
Întrebat dacă o astfel de inițiativă ar pune fundamental sub semnul întrebării identitatea Republicii Moldova, Osmochescu a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dețin și cetățenia română.
Sprijinul pentru reunificare este estimat la aproximativ 40% în Republica Moldova — unde circa 850.000 dintre cei 2,4 milioane de locuitori dețin pașaport românesc — comparativ cu aproximativ 70% în România.
„Există un cost”, a recunoscut el. „Acesta va trebui suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar nu ar fi un cost la fel de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii de Est și de Vest.”
Întrebat dacă anul 2028 ar putea reprezenta un moment de reevaluare a opțiunilor strategice ale Republicii Moldova, Osmochescu a răspuns:
„Este o posibilitate de luat în calcul. Exact asta a spus și președintele.”
