Bruxelles-ul traversează unul dintre cele mai dificile momente politice din ultimii ani, pe măsură ce o anchetă extinsă privind manipularea licitațiilor în Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) scoate la lumină o rețea de interese oculte. În timp ce foști oficiali de rang înalt sunt reținuți, responsabilitatea politică a actualului șef al diplomației UE, Kaja Kallas, devine subiectul unor controverse acerbe, într-un context marcat de slăbiciune geopolitică și un deficit de încredere instituțională fără precedent, scrie BerlinerZeitung
În centrul acestei furtuni se află acuzații grave de fraudă și corupție ce vizează contracte de milioane de euro atribuite sub formă de programe de formare diplomatică, desfășurate în perioada 2021–2022. Deși scandalul a izbucnit din practici preexistente mandatului său, Kaja Kallas se confruntă acum cu o presiune imensă, fiind criticată pentru modul în care gestionează criza și pentru lipsa de transparență a instituției pe care o conduce. În timp ce oficialii europeni încearcă limitarea daunelor politice, criticile din Parlamentul European se intensifică, transformând acest dosar dintr-o problemă administrativă într-un veritabil test de supraviețuire pentru credibilitatea conducerii de la Bruxelles
Bruxelles-ul este sub tensiune. Scandalul de corupție legat de licitații manipulate în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) atrage cercuri tot mai largi în cartierul european. În timp ce figuri de vârf din trecut, precum Federica Mogherini, au fost arestate, o altă personalitate se află în centrul atenției mai mult ca niciodată: Kaja Kallas, actualul Înalt Reprezentant al UE.
Perioada de investigație precede preluarea mandatului de către Kallas în calitate de șef al diplomației UE, însă acest lucru nu o scutește de întrebările critice privind rolul estonienei, care s-au înmulțit în ultimele zile. Deoarece SEAE, pe care Kallas îl conduce de aproximativ un an, este considerat una dintre cele mai opace instituții ale UE. Iar acum, când fațadele se prăbușesc în mai multe instituții ale UE simultan, modul în care aceasta gestionează criza este observat din ce în ce mai intens.
Corupție la Bruxelles: Ce rol joacă Kallas?
Kallas a reacționat, în orice caz, rapid. Într-o notă internă, aceasta a vorbit, potrivit Euractiv, despre acuzații „profund șocante”, dar a subliniat în același timp că acestea au apărut „sub mandate anterioare”. Kallas ar fi scris că acuzațiile nu ar trebui în niciun caz să afecteze „munca bună” a SEAE. Totuși, după cum a aflat Berliner Zeitung, unii angajați ai SEAE privesc scrisoarea lui Kallas în mod critic. Tonul general este că Înaltul Reprezentant al UE dorește să se distanțeze cât mai devreme posibil de cazul de corupție.
Prima victimă a afacerii de corupție ar putea fi fostul Înalt Reprezentant al UE, Mogherini. Italiana și-a anunțat joi demisia din funcția de rector al Colegiului Europei din Bruges. Pasul vine la doar câteva zile după acuzațiile formulate împotriva sa privind presupuse fraude și corupție în legătură cu un program de formare diplomatică finanțat de UE. Într-un e-mail adresat studenților, cadrelor didactice și absolvenților, Mogherini a anunțat că își încheie mandatul „în spiritul celei mai mari profesionalități și corectitudini”. Totodată, ea a mulțumit pentru încrederea și sprijinul care i-au fost oferite în perioada în care a condus instituția de elită.
Asigurarea lui Kallas de a garanta „transparență deplină” provoacă însă mai degrabă ridicări din umeri în spatele ușilor închise. Mai mulți angajați critică faptul că, până în prezent, au fost publicate puține detalii despre structurile de control intern. Nici despre modul în care au fost posibile presupusele manipulări, nici despre motivul pentru care semnalele de alarmă au rămas aparent ineficiente în ultimii ani. Referința lui Kallas la o nouă strategie anticorupție este, de asemenea, privită critic. Întrebarea de ce astfel de măsuri au devenit necesare abia sub mandatul său și dacă autoritatea a fost vulnerabilă structural la corupție anterior rămâne fără răspuns.
Dar despre ce este vorba, de fapt? Colegiul Europei din Bruges, Belgia, o „fabrică” de cadre pentru elita UE de la Bruxelles, s-ar fi asigurat de un contract de milioane de euro de la Serviciul de Acțiune Externă prin mijloace dubioase. În centru se află un program de formare de nouă luni pentru tinerii diplomați UE în anii 2021 și 2022. Oficial, programul a fost scos la licitație publică, însă se presupune că au existat înțelegeri în culise. Anchetatorii vorbesc despre „suspiciuni considerabile”. Între timp, pe lângă procuratură, investighează și oficiul antifraudă al UE, Olaf.
„Rețea de funcționari, ONG-uri și instituții corupte în fundal”
În timp ce Kallas încearcă în prezent să limiteze daunele politice, fracțiunile conservatoare de dreapta din Parlamentul European, în special, folosesc actualul scandal de corupție pentru critici acerbe la adresa conducerii de la Bruxelles. La conferința „Battle for the Soul of Europe”, mai mulți vorbitori au adus acuzații clare, potrivit Politico. Eurodeputatul francez Thierry Mariani, de la Rassemblement National, critică o „rețea de funcționari, ONG-uri și instituții corupte în fundal”. Eurodeputatul polonez Ryszard Legutko a declarat că „peștele de la cap se împute”, în timp ce Balázs Orbán, din partea partidului maghiar Fidesz al premierului Viktor Orbán, critică „standardele duble” din interiorul bulei UE.
Nici din partea Comisiei Europene nu vine, până în prezent, un sprijin vizibil pentru Înaltul Reprezentant. În ultimele luni, au existat deja lupte pentru putere între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și Kallas, pe care șefa Comisiei le-a tranșat în favoarea sa. Criticii lui Kallas argumentează că scandalul ridică întrebări fundamentale cu privire la mecanismele de control intern și la transparența din cadrul instituțiilor UE, chiar dacă estoniana nu a avut o influență directă asupra persoanelor implicate. În plus, eurodeputații din opoziție avertizează că acest deficit de transparență pune în pericol credibilitatea și încrederea publicului în instituțiile UE. Și aceasta într-o fază deja sensibilă, în care UE se află într-o poziție extrem de slabă din punct de vedere geopolitic.
