Cabinetul Federal de la Berlin pregătește o reformă majoră a legislației privind securitatea națională, menită să extindă considerabil atribuțiile serviciilor secrete în combaterea terorismului, spionajului și atacurilor hibride, conform Die Zeit. Timp de peste șapte decenii, Germania a menținut în mod deliberat agenții exclusiv pasive, limitate doar la monitorizare și culegere de date — o doctrină strictă născută din trauma dictaturii naziste și din interdicțiile explicite impuse de Aliați după 1945 pentru a preveni reapariția unei noii poliții secrete de tip Gestapo. Noul proiect de lege renunță însă la această izolare istorică: pe fundalul amenințărilor tot mai agresive venite din partea Rusiei, al atacurilor hibride și al sabotajelor cibernetice, servicii precum BND și Oficiul pentru Protecția Constituției (BfV) vor primi pentru prima dată permisiunea de a desfășura o „apărare activă”, putând perturba rețele de date, efectua percheziții informatice mascate și neutraliza direct infrastructurile ostile de peste hotare.
Serviciile de informații din Germania urmează să primească competențe extinse semnificativ pentru investigarea terorismului, a extremismului și a activităților de spionaj derulate de alte state. Printre acestea se numără, în premieră, posibilitatea de a interveni activ în cazuri clar delimitate – de exemplu, Serviciul German de Informații Externe (BND) ar putea manipula infrastructura IT a unei puteri străine în timpul unui atac cibernetic sau al unei campanii de dezinformare îndreptate împotriva Germaniei.
Un proiect de lege în acest sens, pe care Cabinetul Federal urmează să îl adopte, prevede — pe lângă noile atribuții o supraveghere sporită și un cadru de reglementare mai strict în anumite domenii.
Un răspuns direct la traumele istoriei
După 1945, arhitecții noii Germanii de Vest au căutat să prevină cu orice preț renașterea unui aparat represiv de tipul Gestapo-ului, poliția secretă nazistă care a putut comite abuzuri de neimaginat tocmai pentru că îmbina culegerea de informații cu puterea executivă directă (arestări, percheziții și eliminarea opozanților).
Pentru a garanta că puterea nu va mai fi niciodată concentrată în mâinile unei singure instituții, guvernatorii militari aliați (SUA, Marea Britanie și Franța) au impus în aprilie 1949, prin celebrul document Polizeibrief, o condiție fermă pentru aprobarea noii Constituții germane: serviciul intern de informații avea voie să existe, dar îi era strict interzis să dețină puteri politienești sau capacități de intervenție directă.
Astfel s-a născut o filosofie de securitate unică în Europa, rezumată prin regula de aur: „Cine știe totul nu trebuie să poată acționa, iar cine acționează nu trebuie să știe totul”. Din acest motiv istoric, timp de peste șapte decenii, serviciile germane au rămas exclusiv „ochi și urechi”, lăsând orice acțiune în sarcina poliției și a instanțelor de judecată.
Fără supraveghere permanentă a cazurilor suspecte de extremism
Printre noile reguli se numără limitarea la maximum cinci ani a perioadei în care o organizație poate fi monitorizată ca caz suspect de extremism. Dacă suspiciunea nu se confirmă în acest interval, monitorizarea trebuie, de regulă, încheiată. O prelungire cu câte doi ani va rămâne posibilă, însă Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) nu va mai putea decide singur, fiind necesar acordul Ministerului Federal de Interne.
În prezent, la nivel federal nu există o limită de timp pentru monitorizarea cazurilor suspecte, proces care poate include măsuri mai avansate decât simpla analiză a surselor deschise. Partidul AfD este monitorizat neîntrerupt de serviciul de protecție a constituției ca caz suspect începând din martie 2022. Tribunalul Administrativ Superior din Münster a confirmat în 2024 legalitatea acestei încadrări. În mai 2025, BfV a reîncadrat partidul la nivel federal drept „extremist de dreapta dovedit”. Această clasificare este în prezent contestată în instanță; o procedură de urgență s-a încheiat în favoarea AfD, însă procesul principal este încă în derulare.
O reformă cuprinzătoare
Proiectul de lege a fost publicat la începutul lunii iulie, are aproximativ 700 de pagini și prevede numeroase modificări. Cancelaria Federală, care coordonează activitatea BND, a elaborat documentul împreună cu Ministerul de Interne și cu consultarea Ministerului Justiției. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt (CSU), a insistat ca regulile pentru serviciul de protecție a constituției să fie promovate în paralel cu reforma legii BND.
În ambele cazuri este vorba despre aspecte similare, precum compararea datelor biometrice cu date din mediul online și dreptul de a efectua percheziții informatice la distanță. Aceasta din urmă este o măsură acoperită prin care o autoritate de securitate obține acces secret la un smartphone sau alt dispozitiv pentru a-i percheziționa datele. În ceea ce privește BND, al cărui mandat vizează exclusiv străinătatea, pe viitor va fi posibilă, în cazuri excepționale bine fundamentate, continuarea percheziției informatice și pe teritoriul național — de exemplu, dacă un agent străin monitorizat deja în alte țări se află temporar în Germania.
De ce vine reforma acum?
Reforma era planificată de mai mult timp, iar presiunea timpului a crescut din cauza amenințărilor accentuate de spionaj și sabotaj (în special din partea Rusiei) și a numărului în creștere de infracțiuni motivate politic. În cazul BND, Curtea Constituțională Federală a stabilit un termen-limită până la sfârșitul acestui an pentru ajustarea regulilor privind interceptarea telecomunicațiilor pe filiera externă-internă.
Instanța a decis că această interceptare este permisă în principiu, dar necesită o reglementare proporțională și un control mai eficient. De asemenea, s-a constatat lipsa unor norme clare privind eliminarea datelor din telecomunicațiile pur interne și o protecție insuficientă a vieții private pentru persoanele străine din afara țării.
Principala instanță de control va fi noul Consiliu Independent de Control, format din juriști cu vastă experiență. Acesta va asigura atât verificarea prealabilă a măsurilor intensive de supraveghere, cât și controlul curent privind protecția datelor.
Mici ajustări finale
Nevoia acestei reforme nu este pusă la îndoială de majoritatea experților. Descoperirea unei drone încărcate cu explozibil pe aeroportul din Leipzig/Halle din săptămâna precedentă este doar o altă dovadă a amenințărilor crescute. Surse guvernamentale indică faptul că varianta proiectului care ajunge în Cabinet conține și câteva „clarificări tehnice” — cum ar fi protecția informațiilor deținute de categorii profesionale supuse secretului profesional, precum jurnaliștii și avocații.
Solicitări pentru reguli mai precise
Asociația Furnizorilor din Piața Digitală și de Telecomunicații (VATM) a subliniat într-un punct de vedere că o apărare eficientă împotriva atacurilor cibernetice, spionajului și amenințărilor hibride este în interesul direct al industriei. Totuși, VATM a criticat faptul că „rămâne neclar ce companii vor avea obligații concrete, ce tipuri de date vor fi vizate de îndatoririle de furnizare a informațiilor și cooperare, care este limita autorității legale a unei companii și cum trebuie gestionate datele procesate doar în numele unor terți”.
