După luni de neliniște, unii dintre aliații Kievului consideră acum că SUA îi vor ajuta să negocieze o pace acceptabilă.
Propunerea echipei de negociatori a președintelui american Donald Trump de a oferi Ucrainei o garanție de apărare colectivă similară celei din cadrul NATO a declanșat o nouă stare de spirit neobișnuită în rândul unor aliați ai Kievului din Europa: optimismul, conform Politico.
Oficialii europeni apropiați negocierilor de pace sunt prudenți, dar plini de speranță că această ofertă ar putea semnala o schimbare a poziției Americii în favoarea Ucrainei — chiar dacă rămân precauți, temându-se că prețul pe care Trump îl va cere pentru un angajament atât de amplu ar putea fi prea mare.
După două săptămâni de diplomație intensă, trimisul lui Trump și ginerele său, Jared Kushner, a propus garanția de securitate în cadrul conferinței de presă de săptămâna trecută de la Berlin, afirmând că președintele SUA este „deschis” la o astfel de „înțelegere majoră” și că rușii sunt acum, de asemenea, „de acord” cu aceasta.
Nimic nu este încă sigur, iar un oficial rus a respins ideea.
Însă președintele rus Vladimir Putin însuși nu a respins încă public planul lui Kushner, iar negociatorii europeni îl iau în serios, chiar dacă doresc mai multe informații despre modul în care ar funcționa acesta.
O garanție de securitate pentru Ucraina bazată pe clauza de apărare colectivă din articolul 5 al NATO, care prevede că un atac asupra unui membru va fi tratat ca un atac asupra tuturor, ar schimba complet situația în ceea ce privește descurajarea Rusiei de a invada din nou Ucraina după încheierea acestui război. Acest lucru este valabil în special dacă, așa cum se sugerează, America, cu puterea sa militară, se angajează să ofere o astfel de garanție.
Deși se cunosc puține detalii despre această propunere, ea ar însemna – dacă ar fi susținută de angajamente juridice, militare și politice solide – că un nou atac asupra Ucrainei ar risca un conflict direct cu SUA.
Un consilier din cabinetul președintelui francez Emmanuel Macron a declarat că SUA se îndreaptă în „direcția corectă”, dar a îndemnat Casa Albă să facă un pas mai departe și să acorde Ucrainei statutul de membru cu drepturi depline al NATO.
O garanție în temeiul articolului 5 „este, evident, cea mai bună garanție a solidarității între aliați”, a afirmat consilierul, căruia, la fel ca și altora, i s-a acordat anonimatul pentru a se putea exprima deschis. „Așadar, dacă spunem că oferim Ucrainei garanții de tipul celor prevăzute de articolul 5, nu ar trebui să complicăm prea mult lucrurile: aceasta înseamnă că Ucraina aderă la NATO. Credibilitatea alianței se bazează, mai presus de toate, pe articolul 5. Articolul 5 este un articol de credință.”
Schimbarea atmosferei
Unul dintre motivele pentru care unii europeni consideră că oferta lui Kushner este una sinceră este faptul că el nu a vorbit la întâmplare. În privat, oficialii americani lansează această idee de luni de zile. Au existat chiar discuții în culise cu privire la propunerea Franței privind aderarea cu drepturi depline la NATO.
Deși aderarea Ucrainei la NATO este considerată o linie roșie pe care Rusia nu ar accepta-o niciodată, Kushner și colegii săi cred în mod clar că eforturile lor de a discuta cu rușii o opțiune similară articolului 5 au găsit sprijin la Moscova.
Ca urmare, starea de spirit în unele părți ale Europei s-a schimbat.
Diplomații și oficialii care și-au petrecut o mare parte din ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat al lui Trump deznădăjduind din cauza atacurilor sale repetate la adresa alianței occidentale — și temându-se că va trăda Ucraina — par acum mai liniștiți în ceea ce privește SUA.
„S-au înregistrat progrese clare în ceea ce privește garanțiile de securitate”, a declarat un oficial european apropiat negocierilor. „În privința negocierilor de pace, există o aliniere cu SUA, fără cereri maximaliste și fără discuții despre securitatea europeană fără participarea europenilor.”
Obiectivul actual este ca, la următoarea convocare de către SUA a unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, să fie posibile progrese suplimentare către încetări de foc specifice în sectorul energetic și în Marea Neagră, nu în ultimul rând deoarece europenii își vor avea locul la masa negocierilor. Această întâlnire nu a fost încă programată, dar oficialii se așteaptă ca ea să aibă loc la Abu Dhabi, la ceva timp după sărbătoarea americană a Zilei Recunoștinței, pe 26 noiembrie.
Detaliile contează
Nu toată lumea este convinsă. Vorbind după anunțul lui Kushner, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a spus că „nu este sigur” că toată lumea înțelege la fel ce ar însemna o garanție de tipul articolului 5.
„Ce înseamnă articolul 5? Că există forțe ale partenerilor pe teritoriul tău. Așadar, întrebarea mea este: cum rămâne cu soldații americani?” El a afirmat că Ucraina „ar fi fericită” dacă SUA ar înființa baze militare în țară „la fel ca în Orientul Mijlociu”.
Alți europeni au fost de acord că încă lipsesc detalii cu privire la ceea ce ar implica exact planul lui Kushner.
Cei mai sceptici europeni se regăsesc în țările care au granițe comune și o istorie comună cu Rusia, precum Polonia și statele nordice și baltice, care sunt adesea cele mai agresive față de Moscova. Polonia va face parte din echipa oficială europeană de negociere, care se așteaptă să se alăture următoarei runde de negocieri directe între Rusia, SUA și Ucraina.
Un risc de care europenii sunt conștienți este că prețul unei astfel de garanții de securitate s-ar putea dovedi prea mare. Americanii au întrebat recent Ucraina dacă ar ceda Rusiei întregul Donbas în schimbul aderării depline la NATO. Aceasta ar însemna să-i cedeze lui Putin un teritoriu pe care acesta nu a reușit să-l cucerească prin luptă.
Menținerea Rusiei mulțumită
Teritoriul Ucrainei nu este singura problemă aflată pe masa negocierilor. Kushner a insistat în egală măsură asupra faptului că este esențială revizuirea întregului cadru de securitate care a guvernat Europa înainte de război, inclusiv relațiile NATO cu Rusia. Argumentul său general este că, dacă cadrul de securitate al Europei ar fi funcționat corespunzător, războiul nu ar fi avut loc niciodată.
Dintre cei peste 35 de aliați ai Ucrainei care s-au reunit la Berlin săptămâna trecută pentru întâlnirea Coaliției celor dispuși, unii înțeleg punctul de vedere al lui Kushner. De aceea, instituțiile UE sunt dispuse să-i ofere lui Putin șansa de a discuta despre securitatea europeană pe o „pistă paralelă” cu un acord de pace pentru Ucraina.
Pentru alți oficiali cu o poziție mai dură, argumentul lui Kushner privind revizuirea cadrului de apărare al continentului sună încă periculos de asemănător cu discursul lui Putin. Aceștia se consolează cu gândul că nicio decizie nu va fi luată fără ca Europa să fie „la masa negocierilor” — dar a fi prezent nu înseamnă neapărat a deține controlul.
„Pericolul este că o garanție de tipul articolului 5 ar putea deveni cumva un «cal troian» în cazul unei negocieri mai ample cu Moscova, în care Ucraina ar ceda Donbasul, iar NATO ar accepta restricții privind prezența sa militară în Europa de Est”, a declarat Grégoire Roos, de la centrul de studii Chatham House din Londra.
„Să recunoaștem: asta i-ar oferi Rusiei, practic, un drept de veto de facto asupra securității europene. Așadar, da, am putea ajunge să oferim Ucrainei o promisiune vagă de apărare colectivă, subminând în același timp condițiile de bază care ar face-o cu adevărat credibilă.”
Roos a afirmat că nu crede că europenii ar cădea într-o astfel de capcană. În Polonia, de exemplu, oficialii sunt atenți la capcane și rămân ferm în sprijinul Ucrainei, a spus el.
Prietenii lui Trump
Momentul ales este, de asemenea, un factor care ar putea fi decisiv. Un oficial european a declarat că Trump dorește un acord în câteva săptămâni — chiar până la momentul în care îi va găzdui pe liderii G20 în Florida, la mijlocul lunii decembrie, deși acest lucru nu se va întâmpla. Zelenskyy le-a spus reporterilor sâmbătă că americanii „doreau cu adevărat să finalizeze toate acestea înainte de Crăciun”. Un alt termen-limită cheie ar putea fi 3 ianuarie, când noul Congres, controlat de democrați, își începe activitatea.
Unii lideri care s-au întâlnit cu Kushner și Witkoff la Berlin săptămâna trecută se temeau că Washingtonul va exercita o presiune mult mai mare pentru încheierea unui acord până la sfârșitul anului, potrivit unei persoane prezente la întâlnire. Însă, în cele din urmă, liderii au fost ușurați că SUA nu au forțat Ucraina și aliații săi să se grăbească să ajungă la un acord, a spus acea persoană.
Apoi, mai există influența unui alt grup cheie de care trebuie să se țină seama: prietenii lui Trump.
Deși diplomații UE și-au exprimat ușurarea că summitul de la Shenzhen dintre Trump, Putin și liderul chinez Xi Jinping nu a dus la un rezultat mai nefavorabil pentru Ucraina și Europa, acesta a avut totuși ca rezultat o declarație comună de „pace” în care cei trei s-au angajat să reformeze Organizația Națiunilor Unite, au criticat dur Curtea Penală Internațională și au promis să continue discuțiile între ei cu privire la armele nucleare.
Trump a subliniat încă o dată importanța unei relații strânse cu „prietenul” său Putin într-o conferință de presă ținută vineri, la întoarcerea sa la Washington. „I-ar plăcea să pună capăt războiului”, a spus Trump despre liderul rus — chiar în aceeași zi în care două rachete rusești și o dronă au lovit Polonia, iar poliția daneză a anunțat că a dejucat un complot rus de asasinare a unui rapper ucrainean.
Summitul din China servește drept memento pentru optimiștii europeni că, indiferent ce vor discuta cu Kushner și Witkoff la Berlin sau Abu Dhabi, în cele din urmă o singură persoană va lua deciziile cheie pentru SUA — iar influența lui Putin asupra acestuia tocmai s-a consolidat.
„S-a creat un precedent”, a spus un alt oficial european implicat în recentele eforturi diplomatice. „Nu a fost grozav.”



