Newsweek: Lupta anticorupţie de la Bucureşti poate face mai mult rău decât bine

28 Mai 2015
Newsweek: Lupta anticorupţie de la Bucureşti poate face mai mult rău decât bine
Pe hârtie, oraşul-port românesc Constanţa pare o poveste de succes. Cu investiţii în energie regenarabilă, transport naval, imobiliare şi agricultură, PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare cu 16% decât media pe ţară, înscriindu-se în rîndul celor mai prospere oraşe din Europa, îşi începe europe.newsweek.com. articolul despre lupta anticorupţie din România şi efectele ei.

Dar o asemenea dezvoltare a fost posibilă sub conducerea primarului non-conformist Radu Mazăre care a fost arestat în luna aprilie, fiind acuzat că luat 9 milioane de euro mită, şi urmele modului său de a conduce sunt vizibile pretutindeni.Centrul istoric seamănă cu un oraş abandonat, continuă publicaţia.

„Mazăre este regele Constanţei”, a declarat Sebastian Bodu, europarlamentar şi fost şef al Fiscului. „Oraşul este un imperiu.A instituit un sistem prin care orice iniţiativă economică trecea pe la el. Acum este arestat . Dar nimic nu se întâmplă pentru că nimeni nu ştie ce să facă”, a mai spus Bodu.

Reputaţia lui Mazăre se bazează în principal pe abilitatea de a face pe clovnul, pe cât este de deschis la investiţiile străine, mai scrie europe.newsweek.com. S-a îmbrăcat în haine de nazist şi de împărat roman pentru presă; a pozat pentru Playboy pe un tron argintiu, înconjurat de fotomodele goale, şi de obicei apărea la şedinţele partidului îmbrăcat precum Che Guevara, inclusiv cu trabuc, aminteşte publicaţia. Mîndrul proprietar al unei colecţii de maşini sport, mai multe case şi o proprietate în Madagascar, în ciuda salariului de primar pe care îl câştigă- 495 de euro pe lună - Mazăre a reuşit într-un fel să păstreze încrederea constănţenilor. La ultimele alegeri, el a fost reales primar cu 62% din voturi, reaminteşte publicaţia.

O asemenea popularitate ar putea părea absurdă, dar în România există o idee adânc înrădăcinată că fenomenul corupției este singura modalitate de a asigura dezvoltarea economică. Există şi o parodie populară a unui slogan de campanie politică : "Corupția : coloana vertebrală a societății românești" ."Corupţia din Constanţa a contribuit într-un fel la dezvoltarea oraşului. Ea unge rotiţele, tot ce ai de făcut este să contribui un pic şi dintr-odată dispar regulile. Dar nu este acel tip de dezvoltare de care beneficiază într-adevăr un oraş ", a mai spus Bodu.

Publicaţia citează surse guvernamentale care insistă însă că lupta anticorupţie, prin care au fost trimişi la închisoare numeroşi politicieni renumiţi, ar putea face mai mult rău decât bine, producând un „impas economic”.

Chiar dacă DNA scoate politicieni din funcţii de aproape un deceniu, de când un etnic german, Klaus Iohannis, a fost ales preşedinte, instituţia anticorupţie este băgată în priză. Percheziţiile în casa fostului ministru de Finanţe, Darius Vâlcov, au scos la iveală tablouri de Renoir şi Picasso.

Ca rezultat, de teamă că-i înhaţă DNA, miniştrii sunt reticenţi în a mai semna proiecte de investiţii şi infrastructură, cel puţin temporar. Investiţiile publice s-au prăbuşit la cel mai scăzut nivel de când România a devenit membră a UE, acum 7 ani. De asemenea, investiţiile private au scăzut, notează newsweek.com.
„A lua mită pentru proiecte publice este o practică atât de endemică în guvernul român încât fiecare are ceva de ascuns”, a declarat Sorin Ioniţă, expert anticorupţie la think-tankul Expert Forum. „Ei cred că, dacă stau o vreme departe de reflectoarele DNA, după ce trece furtuna, se vor putea întoarce la afacerile de dinainte”, a mai spus el.

Oamenii de rând sunt nemulţumiţi de acest mers în gol, mai scrie europe.newsweek.com.De când unii politicieni au fost daţi în vileag că lucrează cu companii ce sifonează banul public prin cumpărarea de licenţe Microsoft, şcolile şi spitalele nu mai au computere funcţionale.

Ideea că lupta anticorupţie face mai mult rău decât bine a devenit atât de generală, încît liderii politici atacă DNA. Premierul Victor Ponta a spus la începutul acestui an că DNA a dus România înapoi, pe vremea lui Ceauşescu şi Stalin, iar o mare parte din guvern îl susţine. Cumnatul şi socrul lui Ponta sunt în prezent anchetaţi de DNA, reaminteşte publicaţia.

Şi pe măsură ce politicienii sunt eliminaţi de DNA, guvernul se chinuie să-i înlocuiască, lăsînd multe posturi libere sau ocupându-le cu oameni fără experienţă. Sub protecţia anonimatului, un consilier guvernamental a declarat că „oamenii care intră în politică pentru beneficii economice, o ocolesc acum, în timp ce cei de bună-credinţă nu-şi doresc să fie parte a unui sistem corupt. Ceea ce înseamnă că ţara se află în impas economic”.

Cu toate acestea, sondajele arată că de două ori mai mulţi români au încredere în DNA, comparativ cu Guvernul, iar la alegerile prezidenţiale anul trecut se putea auzi lozinca „DNA-preşedinte!”

Dar există şi o glumă în România conform căreia politicienii sunt primiţi în puscărie, îşi aşteaptă prietenii şi, după ce ies, sunt convinşi că imperiile pe care le-au clădit pentru ei în guvern încă îi aşteaptă.

Articolul din europe.newsweek.com se încheie cu mărturia unui ongist despre cum poţi face carieră politică în România. Andrei Macsut şi-a început cariera politică înainte de a intra în ONG-ul România Curată. „Există un fel de ritual de iniţiere în politica românească. Primul lucru care ţi se întâmplă este că un politician mai în vârstă te va lua sub aripa lui şi te roagă să intri în afaceri cu el şi cu prietenii. Apoi, oficial, împărtăşeşti cu ei aceleaşi interese economice corupte şi poţi fi şantajat. Numai atunci poţi candida pentru o funcţie. Nimeni nu vrea pe cineva care este curat deoarece poate deveni o ameninţare pentru tot sistemul", a spus Macsut.  

Alte stiri din Externe

Ultima oră