Elon Musk a anunțat că SpaceX va avea în final peste 100.000 de sateliți de comunicații, cei mai mulți de generațiile viitoare V4 și V5. Șeful SpaceX spune că sunt „șanse mari” ca această rețea să transporte circa jumătate din traficul global de internet. Musk a recunoscut că saltul de capacitate nu e atât de spectaculos pe cât pare, pentru că Starlink a avut nevoie de foarte mulți sateliți pe orbită joasă ca să-l obțină.
Ambiția e de aproape zece ori mai mare decât rețeaua de azi. Starlink are acum în jur de 11.200 de sateliți pe orbită, din peste 13.000 lansați de la început, și este de departe cea mai mare constelație din istorie. Numai în 2026, SpaceX a plasat pe orbită peste 2.300 de sateliți, adică aproximativ 220 pe lună, prin 87 de lansări.
Cheia planului este Starship, cea mai mare rachetă construită vreodată. În 2026 a dus pe orbită primii 52 de sateliți Starlink V3, în două zboruri. Fiecare V3 adaugă un terabit pe secundă de capacitate, iar un singur zbor Starship cu 26 de astfel de sateliți echivalează cu circa zece lansări Falcon 9 de sateliți din generația actuală. Starship este proiectat să ducă până la 60 de sateliți V3 la o lansare.
Drumul până la 100.000 e însă lung. La ritmul din acest an ar dura aproape 38 de ani, iar cu Starship ar fi nevoie de între 1.666 și 3.844 de zboruri, în funcție de încărcătură. Deocamdată, autoritatea americană de telecomunicații a autorizat doar 15.000 de sateliți din a doua generație și a amânat decizia pentru alți aproape 15.000. Jumătate din cei aprobați trebuie să funcționeze până la sfârșitul lui 2028.
This is not as good as it sounds, because Starlink required many satellites in low Earth orbit to achieve this bandwidth improvement globally. That said, there will ultimately be over 100k SpaceX communications satellites, most of which will be V4 or V5. Good chance that this system carries about half of global traffic.
— Elon Musk (@elonmusk) November 14, 2026
Europa, cu ani lumina în urmă
La polul opus, Europa are o singură constelație pe orbită joasă, OneWeb, operată de compania franceză Eutelsat, cu 654 de sateliți. Asta înseamnă de 17 ori mai puțin decât Starlink. Pe orbite mai înalte, Eutelsat mai are 31 de sateliți geostaționari, iar luxemburghezii de la SES au în jur de 120.
Răspunsul suveran al Uniunii Europene, rețeaua IRIS², nu are încă niciun satelit în spațiu. Acordul de implementare a fost semnat abia în august 2026 cu consorțiul format din Eutelsat, SES și Hispasat. Rețeaua va avea 348 de sateliți, cu primele lansări în 2029 și funcționare completă abia la mijlocul lui 2032. Chiar și atunci, IRIS² va avea de aproape 300 de ori mai puțini sateliți decât ținta lui Musk. Eutelsat a anunțat separat că va mai adăuga până în 2034 câteva sute de sateliți OneWeb.
Diferența cea mai mare e la lansări. În 2026, Europa a avut până acum șapte lansări orbitale reușite, cu Ariane 6, Vega C și o rachetă privată germană, care au dus în spațiu 110 sateliți. Dintre aceștia, 100 au fost ai americanilor de la Amazon. Europa nu a lansat anul acesta niciun satelit pentru propria constelație. Ritmul european este de sub o lansare pe lună, în timp ce SpaceX lansează sateliți Starlink de câteva ori pe săptămână.
Comisia Europeană și ESA nu au calculat separat câți sateliți ar fi necesari doar pentru acoperirea Europei. Cifra asumată oficial este cea a IRIS², 348 de sateliți, care trebuie să acopere Europa, Africa și alte regiuni. Până atunci, pe continent funcționează comercial OneWeb, iar Starlink domină piața.
