„Kievul riscă să fie tăiat în două insule”: podurile capitalei ucrainene, noile ținte ale Rusiei

20 Noi 2026
 „Kievul riscă să fie tăiat în două insule”: podurile capitalei ucrainene, noile ținte ale Rusiei

După ce a promis represalii dureroase în urma avarierii podului din Crimeea, Rusia și-a intensificat ofensiva asupra infrastructurii critice din Kiev. Loviturile constante cu rachete și drone asupra podurilor de peste Nipru au transformat naveta zilnică a locuitorilor într-un coșmar de câteva ore, au avariat două ambasade europene și alimentează temerile experților că orașul ar putea fi complet fracturat, scrie Le Figaro

Acum o lună, Roman făcea zece minute pentru a-și duce clienții de pe malul stâng pe malul drept al Kievului. În timpul orelor de vârf, dimineața și seara, taxiul lui era mereu plin. Însă, din octombrie, podurile care traversează fluviul Nipru sunt lovite unul după altul de dronele și rachetele rusești. Traversarea poate dura acum o oră sau chiar două, iar ambuteiajele sunt monstruoase.

„Oamenii renunță pentru că este infernal”, povestește șoferul în timp ce traversează vineri dimineață unul dintre puținele poduri practicabile ale capitalei. Chiar în această noapte, un atac balistic masiv a lovit trei dintre ele. „Și pentru că le este frică. Imaginați-vă să rămâneți blocați o oră pe podul acesta. O dronă poate apărea în orice moment”, continuă ucraineanul, aruncând o privire spre cerul ploios.

Vladimir Putin avertizase: după atacul ucrainean asupra podului din Crimeea, din noaptea de 16 spre 17 noiembrie, care a lăsat artera fără banda rutieră ce lega peninsula ocupată de Rusia, adversarul său avea să primească „represalii și mai dureroase”. În Ucraina, „războiul podurilor” se face simțit deja de câteva săptămâni. La Kiev, dar și la Odesa, orașul-port din sud, podurile au devenit ținte sistematice.

„Podul de Sud” al capitalei a fost lovit de trei ori. A fost instituit un sistem de circulație alternantă pentru a prioritiza trecerea vehiculelor militare și a livrărilor. „Acum fac aproape două ore ca să-mi duc fiul la școală dimineața”, se plânge un tată, proprietar pe malul stâng, care se gândește să închirieze temporar o locuință pe malul drept, atât de mult au devenit zilele sale „un coșmar”.

Risc de paralizie

La cafeneaua de lângă „Podul de Sud”, localnicii beau ceva cald înainte de a încerca traversarea. Stația de metrou care traversa Niprul este închisă de o lună, iar linia care trecea pe deasupra fluviului a fost suspendată din motive de siguranță. Problema este că 40% dintre locuitori trăiesc pe malul stâng, în timp ce 80% dintre locurile de muncă se află pe malul drept. La ora de vârf, în această dimineață de vineri, traficul este atât de aglomerat încât unii preferă să-și parcheze mașina și să traverseze podul pe jos.

„Durează o oră să traversezi pe jos. Cea mai bună prietenă a mea face asta zilnic, pentru că salonul ei de cosmetică este pe partea cealaltă”, explică Liuba, chelnerița, din spatele tejghelei. Autoritățile i-au îndemnat pe cei care pot să lucreze de acasă, pentru a evita ieșirea în trafic.

Pe majoritatea podurilor, vehicule blindate dotate cu mitraliere blochează acum o parte din benzi, obligând mașinile să circule alternativ pe o singură bandă. În octombrie, forțele aeriene au anunțat instalarea unor turele dotate cu inteligență artificială. Eficiente împotriva dronelor – 60 de ținte interceptate deja la sfârșitul lunii octombrie –, aceste arme automatizate se dovedesc neputincioase în fața rachetelor. Stocurile de apărare antirachetă ale Kievului sunt epuizate de luni de zile. Astfel, în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, trei rachete neinterceptate au săpat un crater uriaș în „Podul de Nord”.

Specialistul în transport urban Dmitro Bespalov, care identificase de mult timp vulnerabilitatea capitalei — dependentă de cele opt poduri ale sale pentru trafic —, se teme de o paralizie totală. „Kievul riscă să fie tăiat în două insule”, anticipează expertul, intervievat de publicația Tvoe Misto („Orașul tău”). Autoritățile lucrează la alternative. Au fost demarate mai multe șantiere pentru poduri plutitoare, menite să permită trecerea serviciilor de urgență și a vehiculelor prioritare. A fost ridicată și ideea unui tunel pe sub Nipru. Pe 17 noiembrie 2026, ministrul Transporturilor a prezidat o ședință de lucru pe marginea acestui proiect. Însă un astfel de șantier, estimat la aproximativ 1,5 miliarde de euro, nu ar putea fi finalizat, potrivit estimărilor, înainte de anul 2036.

Rusia va trebui să „dea socoteală”

Pentru a satura mai eficient apărarea ucraineană, rușii — în timp ce atacau și alte regiuni ale Ucrainei și loveau o gară de lângă Liov (Lviv) — au început să hărțuiască capitala încă de joi dimineață. „Grupuri de rachete au fost lansate la intervale de douăzeci-treizeci de minute pentru a îngreuna stingerea incendiilor, curățarea dărâmăturilor și eforturile de recuperare”, a declarat președintele Volodimir Zelenski.

Timp de aproape douăzeci și patru de ore, bâzâitul dronelor și rafalele mitralierelor antiaeriene au răsunat în centrul orașului. Loviturile, al căror bilanț provizoriu indică șase morți, au vizat întreprinderi din complexul militaro-industrial, în special unități de producție și depozitare a rachetelor de croazieră și a dronelor cu rază lungă de acțiune, potrivit Ministerului Apărării. Atacurile au ajuns până în cartierul instituțional, unde o dronă Shahed a fost interceptată deasupra colonadelor Ministerului Afacerilor Externe. În cartierul istoric Poarta de Aur, angajații și diplomații au putut vedea de la ferestre silueta triunghiulară a aparatului kamikaze planând pe cer înainte de a fi neutralizat de tirurile ucrainene într-un nor de fum negru.

Două ambasade — cea a Austriei și cea a Țărilor de Jos — au fost avariate, fără a se înregistra răniți. Un diplomat austriac povestește șocul impactului produs în jurul orei 16:30, când birourile erau pline: „Am auzit o explozie, pământul s-a cutremurat. După ce ne-am refugiat la subsol, am făcut bilanțul pagubelor: un început de incendiu pe care l-am stins rapid, trei vehicule avariate, iar ferestrele care dau spre catedrala ortodoxă au fost spulberate de suflul exploziei. Folia antischije a împiedicat geamurile să se spargă complet”, a relatat diplomatul.

A vrut Rusia să transmită un mesaj, un avertisment? „Sunt crime” pentru care Rusia va trebui să „dea socoteală”, a reacționat vineri ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot. Exprimându-și „deplina solidaritate cu poporul ucrainean și cu prietenii noștri austrieci și olandezi”, șeful diplomației franceze a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

Alte stiri din Externe

Ultima oră