Creștinismul traversează cea mai profundă transformare demografică din istoria sa modernă. Potrivit unui nou raport amplu publicat de institutul american Pew Research Center, peisajul religios global este pe punctul de a se schimba radical: până în anul 2035, islamul ar urma să depășească creștinismul și să devină cea mai numeroasă religie a lumii.
Pentru lumea creștină, concluziile studiului oferă o imagine dublă, deopotrivă alarmantă și plină de speranță. Pe de o parte continentul european riscă să piardă 181 de milioane de creștini până în 2070, Statele Unite și Canada își vor pierde majoritatea creștină, iar țări precum Franța și Marea Britanie vor deveni majoritar atee. Pe de altă parte, creștinismul nu dispare, ci își mută centrul de greutate către Africa Subsahariană, regiune care va găzdui peste jumătate dintre creștinii lumii, conform La Tribune Chretienne
Creștinismul, prima religie a lumii de secole, și-ar putea pierde acest statut în mai puțin de zece ani. Aceasta este principala concluzie a unui raport de 326 de pagini publicat miercuri, 18 noiembrie 2026, de Pew Research Center, institut american de cercetare recunoscut pentru studiile sale privind evoluțiile religioase și demografice. Intitulat The Future of World Religions: Population Growth Projections, 2020–2070 (Viitorul religiilor lumii: proiecții ale creșterii populației, 2020–2070), acest studiu analizează posibilele transformări ale marilor religii până la orizontul anului 2070, pe baza datelor colectate din 201 țări și teritorii, reprezentând 99,98% din populația mondială.
Constatarea este cu atât mai remarcabilă cu cât declinul relativ al creștinismului nu ar rezulta dintr-o scădere a numărului de creștini la nivel mondial. Dimpotrivă, populația creștină ar continua să crească, însă mult mai lent decât cea a musulmanilor. În 2020, lumea număra aproximativ 2,27 miliarde de creștini, față de 2,02 miliarde de musulmani. Potrivit proiecțiilor, cele două populații ar atinge 2,57 miliarde, respectiv 2,52 miliarde în 2035, an în cursul căruia clasamentul lor ar urma să se inverseze. În 2070, planeta ar urma să numere peste 3,6 miliarde de musulmani, reprezentând 36% din omenire, față de aproape 3 miliarde de creștini, adică aproximativ 29%.
Pe parcursul a cincizeci de ani, populația musulmană ar crește astfel cu 80%, față de 30% în cazul populației creștine – un decalaj considerabil, care ține înainte de toate de dinamica natalității și de structura pe vârste a populațiilor.
O ascensiune a islamului susținută în primul rând de demografie
Raportul subliniază că principalul motor al expansiunii marilor religii rămâne nașterea copiilor în cadrul familiilor care se revendică de la acestea, într-o măsură mult mai mare decât convertirile. Între 2020 și 2025, femeile musulmane au avut în medie 3,1 copii, față de 2,5 în cazul femeilor creștine și 1,3 în cazul femeilor fără afiliere religioasă. În aceeași perioadă, cercetătorii estimează că s-au născut 252 de milioane de copii din mame musulmane, comparativ cu 208 milioane din mame creștine. La această diferență de fertilitate se adaugă cea de vârstă. În 2020, vârsta mediană a musulmanilor era de 24 de ani, față de 31 de ani pentru creștini. O populație mai tânără numără, în mod firesc, mai multe persoane aflate la vârsta la care pot avea copii în deceniile următoare.
Cercetătorii prevăd totuși o scădere treptată a fertilității în rândul populației musulmane, care ar putea ajunge la 2,2 copii per femeie între 2065 și 2070. Această convergență parțială nu ar fi însă suficientă pentru a anula avansul demografic deja acumulat.
Ar fi, așadar, inexact să se atribuie această evoluție în principal unui val de convertiri la islam. Raportul descrie mai întâi un fenomen de reînnoire a generațiilor, amplificat de creșterea demografică din țările în care această religie este deja puternic implantată.
Europa ar putea pierde 181 de milioane de creștini
Continentul european este cel în care proiecțiile par cele mai îngrijorătoare pentru viitorul creștinismului. În 2020, Europa număra aproximativ 505 milioane de creștini, reprezentând 67% din populația sa. În 2070, aceștia ar mai fi doar 324 de milioane, adică 52% dintre locuitorii continentului.
Această scădere cu 181 de milioane de persoane s-ar explica în principal prin îmbătrânirea populației creștine și prin numărul insuficient de nașteri pentru a compensa decesele. Doar această evoluție naturală ar antrena o diminuare cu 160 de milioane a numărului de creștini europeni. Renunțările la religia creștină ar reprezenta o pierdere suplimentară de 35 de milioane de persoane, compensată parțial prin migrație. În același timp, ponderea musulmanilor în Europa ar crește de la 6% la aproape 13%. Raportul atribuie această evoluție natalității și migrației. Chiar și fără nicio migrație internațională după 2020, proporția musulmanilor ar ajunge totuși la aproximativ 9% din populația europeană în 2070.
Studiul scoate astfel în evidență două fenomene distincte: o creștere demografică musulmană și un recul creștin care nu ține exclusiv de demografie, ci și de o îndepărtare de religie deosebit de accentuată în societățile occidentale.
Europa de Est, o excepție notabilă
În timp ce în 19 țări europene ponderea persoanelor fără afiliere religioasă crește cu cel puțin 5 puncte procentuale, singurele trei state de pe continent unde acest grup este proiectat să scadă ca pondere din populație sunt Albania, Rusia și Belarus.
Dispariția din topul mondial
În 2020, două țări europene, Rusia și Italia, se aflau în top 10 state cu cea mai mare populație creștină din lume. Până în 2070, ambele vor ieși din acest clasament, iar nicio altă țară europeană nu le va lua locul.
Franța si Marea Britanie ar putea deveni majoritar atee
Proiecțiile privind Franța merită o atenție deosebită. În 2020, creștinii reprezentau deja mai puțin de jumătate din populația franceză, cu 46,5% dintre locuitori. Potrivit scenariului central al Pew Research Center, persoanele care declară că nu aparțin niciunei religii ar putea reprezenta 53,2% din populație în 2070.
Franța s-ar alătura astfel grupului de țări în care absența afilierii religioase ar deveni majoritară. Regatul Unit ar cunoaște o evoluție comparabilă, cu 52,3% persoane fără religie.
Această categorie nu corespunde exclusiv ateilor convinși. Ea reunește, de asemenea, agnosticii și persoanele care nu se regăsesc în nicio instituție religioasă, fără a exclude neapărat orice credință spirituală. Fenomenul depășește cu mult granițele Franței. În Germania, Belgia, Spania sau Suedia, creștinismul și-ar pierde, de asemenea, statutul majoritar. La scară mondială, numărul țărilor cu majoritate creștină ar scădea de la 120 în 2020 la 110 în 2070.
Aceste proiecții ilustrează amploarea unei decreștinări care afectează de acum nu doar practica religioasă, ci și identificarea culturală cu creștinismul.
Africa ar deveni adevăratul centru demografic al creștinismului
Raportul relevă însă o evoluție majoră care împiedică tragerea concluziei privind o dispariție mondială a creștinismului. Centrul său de greutate s-ar deplasa treptat către Africa Subsahariană. În 2070, mai mult de jumătate dintre creștinii lumii, aproximativ 54%, ar trăi în această regiune. Republica Democrată Congo ar depăși chiar Statele Unite, devenind țara cu cel mai mare număr de creștini. Această basculare se explică prin creșterea demografică puternică din Africa, care ar compensa parțial pierderile înregistrate în Europa și în anumite regiuni occidentale.
Creștinismul și-ar păstra, de asemenea, o prezență importantă în America Latină, unde ar reprezenta încă 77% din populație în 2070, față de 85% în 2020.
Această nouă geografie religioasă ar putea avea consecințe considerabile pentru Biserica Catolică. Ponderea tot mai mare a comunităților africane le-ar putea consolida influența în viața eclezială, în vocațiile preoțești, în misiuni și, pe termen lung, în echilibrele interne ale Bisericii universale. Viitorul catolicismului nu s-ar mai decide, așadar, în principal în țările europene care au contribuit istoric la expansiunea sa, ci în regiunile în care populația creștină continuă să crească rapid.
Statele Unite nu vor mai avea o majoritate creștină
Printre numeroasele concluzii notabile se numără și faptul că, în următorii 40 de ani, Statele Unite nu vor mai avea o majoritate creștină. Potrivit Pew, creștinii reprezintă în prezent 62% dintre adulții din SUA, urmând să scadă sub 50% până în 2065.
În țara vecină, Canada, se preconizează că ponderea creștinilor va coborî sub 50% încă din 2030, arată Pew.
În ambele țări, un factor semnificativ al acestei scăderi este creșterea simultană a numărului de persoane fără afiliere religioasă. Până în 2070, se estimează că acestea vor reprezenta 41% din populația SUA și îi vor depăși numeric pe creștini în Canada.
O lume care nu ar deveni neapărat mai puțin religioasă
O altă concluzie a raportului: contrar ideii potrivit căreia modernizarea ar duce inevitabil la dispariția religiilor, ponderea mondială a persoanelor fără afiliere religioasă ar putea scădea, de la 24% din populația globală în 2020 la 17% în 2070. Această evoluție s-ar explica în special prin declinul demografic al Chinei, unde se concentrează o parte considerabilă a persoanelor care declară că nu aparțin niciunei religii. Numărul global al budiștilor ar scădea, de asemenea, în timp ce populațiile hinduse și evreiești ar continua să crească în valoare absolută, dar mai lent decât ansamblul omenirii.
Trebuie însă reamintit că aceste rezultate nu constituie predicții sigure. Cercetătorii prelungesc tendințele observate în materie de fertilitate, mortalitate, migrație și schimbări ale afilierii religioase. Transformări politice, culturale sau spirituale neprevăzute ar putea modifica sensibil aceste traiectorii.
Dacă creștinismul continuă să progreseze în Africa, reculul său european pune direct sub semnul întrebării transmiterea credinței, locul familiei, vitalitatea parohiilor și capacitatea comunităților creștine de a ajunge la noile generații.
Demografia explică o parte dintre aceste transformări, însă nu poate rezuma viitorul unei religii a cărei istorie a fost traversată de perioade de recul, de reînnoire și de expansiune neașteptată. Pew Research Center măsoară ce ar putea deveni apartenențele religioase dacă tendințele actuale ar continua. El nu măsoară nici intensitatea credinței, nici posibilitatea unei treziri spirituale. Pentru catolicii europeni, distincția este esențială: cifrele descriu o situație îngrijorătoare, dar amintesc mai ales amploarea provocării pe care o reprezintă transmiterea credinței creștine.



