Germania vrea ca finanțarea Ucrainei să devină obligatorie pentru toate țările UE

19 Noi 2026
Germania vrea ca finanțarea Ucrainei să devină obligatorie pentru toate țările UE

Într-un moment în care sprijinul financiar pentru Kiev devine tot mai disputat în Europa, Germania încearcă să blindeze viitorul buget al Uniunii Europene împotriva posibilelor blocaje politice. Temându-se de ascensiunea extremei drepte și de o eventuală victorie a lui Marine Le Pen la alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor, cancelarul Friedrich Merz propune un mecanism financiar ingenios care ar elimina dreptul de veto individual al statelor membre pentru viitoarele tranșe de ajutor. Însă această mutare strategică riscă să declanșeze un conflict major în interiorul blocului comunitar, lovindu-se deja de opoziția fermă a țărilor sceptice din Europa Centrală, scrie Politico

Germania face presiuni pentru a pune ajutorul acordat Ucrainei la adăpost de un eventual veto al lui Marine Le Pen

Berlinul vrea să integreze viitoarele majorări ale sprijinului pentru Kiev într-un cadru bugetar al UE care să nu poată fi blocat prin veto de nicio țară.

Germania face presiuni pentru a integra un mecanism de finanțare durabil pentru Ucraina în următorul buget pe termen lung al UE, astfel încât eventualilor oponenți, precum Marine Le Pen, să le fie dificil să îl blocheze prin veto, în cazul în care aceasta ar câștiga alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Planul Berlinului este de a oferi UE o „marjă bugetară” (un spațiu de manevră financiar) pentru a strânge fonduri suplimentare destinate Ucrainei, dincolo de cele 100 de miliarde de euro propuse deja de Comisia Europeană, potrivit unui înalt oficial european la curent cu negocierile. Mecanismul de împrumut ar permite finanțări viitoare fără a implica angajarea imediată a unor cheltuieli uriașe — și greu de acceptat din punct de vedere politic.

„Finanțarea Ucrainei este mai disputată ca niciodată”, a declarat înaltul oficial european care, la fel ca alți interlocutori ai publicației POLITICO pe marginea negocierilor, a primit garanția anonimatului pentru a putea discuta planuri bugetare sensibile. Acest lucru va deveni „și mai evident” dacă Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (Rassemblement National), va câștiga alegerile prezidențiale din Franța în luna aprilie, a adăugat oficialul.

Joi dimineață, după publicarea acestui articol, ministrul german pentru Afaceri Europene, Gunther Krichbaum, a declarat: „Finanțarea Ucrainei este în interesul nostru comun și trebuie să fie sigură pe viitor; prin urmare, este necesar să integrăm un mecanism în cadrul financiar multianual.”

În timp ce adoptarea următorului buget pe termen lung al blocului comunitar — împreună cu planul privind marja bugetară pe care Germania dorește să îl atașeze — ar necesita sprijinul unanim al statelor membre UE, deciziile ulterioare de atragere a fondurilor pentru Ucraina în cadrul acestui mecanism ar avea nevoie doar de o majoritate calificată, dacă Berlinul își va impune punctul de vedere. Acest lucru ar îngreuna blocarea sprijinului european de către un singur guvern, potrivit unui diplomat UE familiarizat cu discuțiile.

„În lumea geopolitică de astăzi, această [cerință a unanimității] nu mai are sens”, a afirmat diplomatul.

Propunerea germană se va lovi, cel mai probabil, de opoziția unor țări precum Ungaria, Cehia și Slovacia — care au cerut derogări (clauze de neparticipare) de la ajutorul pentru Ucraina — și va complica și mai mult negocierile deja dificile privind bugetul multianual pe șapte ani al Europei, înaintea unui summit extraordinar al UE programat pentru 26-27 noiembrie.

Cu toate acestea, cancelarul german Friedrich Merz încearcă să își impună voința în privința ajutorului pentru Ucraina folosind influența uriașă pe care țara sa o are în calitate de cel mai mare contributor, de departe, la bugetul de 2.000 de miliarde de euro al UE.

Într-o scrisoare trimisă la începutul acestei luni președintelui Consiliului European, António Costa, Merz a lansat un ultimatum prin care a condiționat sprijinul Germaniei pentru următorul buget de acordul blocului comunitar de a mobiliza încă 45 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2027, precum și de stabilirea unei „perspective de finanțare pentru Ucraina începând cu anul 2028”.

Procedând astfel, Merz a amenințat totodată, în mod implicit, că va reduce contribuțiile germane la fondurile de dezvoltare regională de care beneficiază statele central-europene sceptice față de ajutorul pentru Ucraina, în cazul în care acestea vor încerca să blocheze planul privind marja bugetară sau să se retragă din sprijinul acordat Kievului.

Oficialii germani se tem că permiterea unor țări mai mici, precum Slovacia, să se sustragă de la finanțarea Ucrainei ar crea un precedent, oferind unor state mari precum Franța — dacă ar fi condusă de Le Pen — o modalitate de a evita angajamentele viitoare.

„Un demers cu adevărat european”

Din perspectiva Germaniei, nevoia unui plan cuprinzător al UE de finanțare a Ucrainei este cu atât mai urgentă cu cât Merz dorește ca bugetul european să acopere dobânzile de peste 40 de miliarde de euro ajunse la scadență pentru împrumuturile existente, potrivit datelor furnizate de un oficial al Comisiei Europene.

Numai aceste plăți ale dobânzilor ar consuma o parte substanțială din cele 100 de miliarde de euro propuse de Comisie pentru Ucraina în bugetul său pe șapte ani, ceea ce ar obliga probabil UE să caute fonduri suplimentare la scurt timp după acoperirea deficitelor actuale de finanțare.

Însă aceasta este o dezbatere pe care Merz nu vrea să o poarte la nesfârșit. Berlinul nu este îngrijorat doar de oponenții din Europa Centrală ai ajutorului pentru Ucraina și de o potențială victorie a lui Le Pen în Franța, ci și de situația politică internă.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut victorii istorice în alegerile regionale din estul țării în toamna trecută și și-a consolidat un avans considerabil în sondaje față de conservatorii lui Merz, în parte atacându-l pentru că cheltuiește bani pentru Ucraina în loc să îi investească pe plan intern.

Succesul AfD și cota scăzută de popularitate a lui Merz îi lasă cancelarului tot mai puțin capital politic pentru a justifica ajutorul bilateral acordat Ucrainei, mai ales că Germania este deja cel mai mare susținător al Kievului din UE. De aici provine și efortul mai amplu al Berlinului de a integra ajutorul pentru Ucraina în următorul buget pe termen lung al UE și de a extinde ceea ce Merz numește „împărțirea poverii” la nivelul întregului bloc.

„Trebuie să încorporăm pe deplin politica privind Ucraina în bugetul UE”, a declarat Merz săptămâna trecută la Berlin, alături de premierul ungar Péter Magyar.

Pentru Merz, care se confruntă cu cote de încredere extrem de scăzute pe plan intern, mecanismul marjei bugetare ar putea contribui la consolidarea poziției sale politice, asigurând în același timp finanțarea pe termen lung a Ucrainei.

„Nu vor să fie singurii care continuă să finanțeze Ucraina, având în vedere alegerile din alte țări”, a declarat un diplomat european referitor la poziția Germaniei. „Finanțarea Ucrainei este un subiect sensibil și în Germania”, a adăugat diplomatul, așa că Berlinul vrea „să arate că a reușit să transforme problema Ucrainei într-un demers cu adevărat european”.

Alte stiri din Externe

Ultima oră