România s-a calificat în finala Eurovision, într-o seară tensionată la Viena, dominată de spectacol, mize politice și dezbateri ideologice tot mai vizibile în jurul concursului. Ediția din acest an a fost marcată nu doar de performanțele artistice, ci și de controverse generate de o secvență difuzată de televiziunea publică austriacă, în care a fost reluată acuzația că scena Eurovision ar fi fost „preluată” de comunitatea LGBT — o afirmație respinsă explicit în cadrul emisiunii. România se alătură astfel finaliștilor într-un context în care competiția este tot mai des citită prin grile culturale și politice, dincolo de dimensiunea strict muzicală, conform Le Figaro
România, Bulgaria, Ucraina, Norvegia, România, Malta, Cipru, Albania Republica Cehă, Australia și Danemarca au convins juriile naționale și publicul si s-au calificat joi, în a doua semifinală a Eurovisionului, pentru finala care va avea loc sâmbătă la Viena, în Austria. În schimb, prestațiile Azerbaidjanului, Luxemburgului, Armeniei, Elveției și Letoniei nu au fost selectate.Aceste tari se vor alătura în finală Finlandei, Greciei și Israelului, ceilalți favoriți calificați marți într-o primă seară de selecție sub lumini laser și ploi de confetti.
„Mai mult decât gay”
Surpriza serii, televiziunea publică ORF a difuzat joi, în cadrul concertului, o secvență preînregistrată într-un amfiteatru universitar, evocând comunitatea LGBT+. Prezentatoarea Victoria Swarovski a răspuns întrebărilor unui student: „De ce sunt acum doar gay la Eurovision? Au preluat puterea?” Ea a respins acest stereotip, precizând că doar opt câștigători din 70 și-au declarat apartenența la comunitatea LGBT+, concluzionând: „nicio preluare detectată”.
Directorul Eurovisionului, Martin Green, declarase anterior jurnaliștilor că această secvență, o premieră, transmite „un mesaj către lume: de 70 de ani dăm voce celor care nu au una și îi primim pe cei excluși”, a spus el.
„Fun, Fun, Fun”
Eurovisionul beneficiază de un nucleu dur de fani, iar zona rezervată acestora, amplasată în fața Primăriei, atrage pasionații, în ciuda ploii și a temperaturilor scăzute. „Aici nu sunt idioți care vin să se îmbete: e mereu fun, fun, fun”, afirmă pentru AFP Sasha, originar din Croația. Pentru austriacul Markus, o parte din plăcere constă în „a asculta muzica unor țări pe care în mod obișnuit nu le ascultăm”.
În timp ce anul trecut concursul organizat de Elveția a reunit 166 de milioane de telespectatori, organizatorii speră să atingă un nivel similar pentru această ediție, marcată de un apel la boicot semnat de peste o mie de artiști din cauza prezenței Israelului. Unele state îi reproșează, de asemenea, modul în care a purtat războiul din Fâșia Gaza, ca represalii la atacul din 7 octombrie 2023, comis de mișcarea islamistă palestiniană Hamas pe teritoriul său.
Totuși, câteva zeci de persoane s-au adunat în centrul Vienei joi pentru a-și exprima sprijinul față de Israel, precum Ivo Herzl, un designer de jocuri video în vârstă de 39 de ani. „Este absurd ca muzicienii să ceară boicotul: războiul din Gaza a început cu un atac asupra unui festival unde amatori de muzică din treizeci de țări au fost masacrați”, a declarat el pentru AFP.
Slovenia, Spania și Irlanda nu participă la concurs și nu îl difuzează, în timp ce Spania este în mod obișnuit unul dintre principalii contributori financiari, iar Irlanda a câștigat de șapte ori Eurovisionul, un record egalat doar de Suedia. Islanda și Țările de Jos au renunțat, de asemenea, dar au ales totuși să retransmită concertele.
