„Comoara nazistă” va putea fi văzută. Unde se va plimba miliardul de euro

12 Apr 2016 | scris de Istvan Deak Marina Constantinoiu
„Comoara nazistă” va putea fi văzută. Unde se va plimba miliardul de euro

La mai bine de două luni de la foarte criticatul raport german privind „comoara nazistă”, adică operele de artă în valoare de un miliard de euro, dosite de octogenarul german Cornelius Gurlitt, două muzee se pregătesc să o expună.

Cele două expoziţii, programate pentru la iarnă, de către Ministerul german al Culturii, vor fi deschise simultan la Kunstmuseun din Berna (Elveţia) şi Bundeskunsthalle din Bonn (Germania). Expoziţiile vor putea deveni itinerante, în alte ţări europene, precizează newsoftheartworld.com.

Istoria comorii

În 2012, Fiscul german a descoperit, dosite în apartamentul din Munchen al lui Cornelius Gurlitt (fiul unui negustor de artă din perioada nazistă, colaborator de bază al Celui de-al Treilea Reich) o colecţie impresionantă de opere de artă atribuite lui Monet, Munch, Gauguin, Manet, Courbet, Cezanne, Chagall, Picasso etc. În total, 1.400 de opere au fost descoperite în meandrele apartamentului muchenez, valoarea acestora fiind apreciată la circa un miliard de euro.

apartamentul lui Gurlitt

Uşa apartamentului din Munchen unde a fost descoperită comoara nazistă

Ulterior, s-a aflat că Gurlitt deţinea şi o casă în oraşul austriac Salzburg, unde au mai fost descoperite 600 de opere de artă.

De atunci, o echipă de specialişti studiază operele, încercând să identifice originalele şi eventualele  falsuri. Colecţia este cel puţin controversată, fiind adunată de tatăl lui Cornelius, Hildebrand, care l-a ajutat pe Hitler să confişte opere de artă în timpul războiului.

Ce au de gând cele două muzee

Cele două muzee au dorit să liniştească publicul, subliniind într-un comunicat că operele vor fi replasate în contextul lor istoric şi ştiinţific, explicând în special originea operelor, dintre care mai multe au fost furate de la colecţionari evrei, în timpul războiului.

Acestora din urmă le va fi adus un omagiu, iar vizitatorilor le va fi explicat destinul acestora. Cu această ocazie, organizatorii speră să poată afla mai multe despre unele opere, care sunt încă înconjurate de numeroase mistere.

Incertitudine judiciară

Problema e că o incertitudine judiciară ar putea pune aceste două expoziţii în pericol. În testamentul său, Gurlitt a lăsat colecţia sa moştenire Muzeului de Artă (Kunstmuseum) din Berna.

Dar verişoara sa, Uta Werner, contestă acum testamentul. După părerea ei, Gurlitt nu era în măsură să scrie un testament în ultimele zile ale vieţii sale. Afirmaţiile verişoarei au fost respinse în primă instanţă, dar ea a făcut apel la Curtea din Munchen, iar verdictul final ar putea schimba totul.

cornelius gurlitt

Cornelius Gurlitt, posesorul (între timp decedat) al comorii naziste

 

Potrivit avocatului lui Werner, anunţul privind cele două expoziţii este prin urmare...prematur! Epopeea continuă.

„Colecţia trebuie să rămână în Germania!”

Uta Werner, care are 88 de ani, este convinsă că moştenirea îi va reveni ei, nu Muzeului de Artă din Berna. „Colecţia trebuie să rămână în Germania”, spune ea, adăugând că toate argumentele pledează în acest sens.

Ea şi copiii ei au luat măsuri pentru o cercetare rapidă şi eficientă asupra provenienţei tablourilor, după cum a declarat chiar  Uta Werner pentru SonntagsZeitung, primul ziar elveţian căruia i-a acordat un interviu.

comisie verificare

Comisia oficială însărcinată de statul german cu studierea provenienţei operelor

„Avocaţii mei au luat deja legătura cu o organizaţie internaţională care se ocupă de interesele victimelor şi care are mare experienţă în materie de cercetare a provenienţei operelor”, a declarat ea. Doamna Werner se aşteaptă ca doar vreo 12  din cele peste 1.500 de opere să fie efectiv opere jefuite de la evrei de regimul nazist. Până în prezent, după doi ani de muncă, doar cinci tablouri au fost identificate ca atare de un grup de lucru german.

Solidară

Fiind pe jumătate evreică, ea este solidară cu descendenţii cetăţenilor evrei care au fost deposedaţp de operele lor de artă de către nazişti sau au fost nevoiţi să vândă sub preţul pieţei opere pentru a-şi putea finanţa fuga. Acest lucru se explică prin biografia sa: tatăl ei a fost nevoit să vândă preţioasa sa colecţie de cărţi de muzicologie pentru a-şi putea hrăni familia, pentru că naziştii îl alungaseră din Universitate.

Verişoara lui Cornelius susţine că acesta nu era în toate facultăţile mintale când şi-a scris testamentul în favoarea Muzeului de Artă din Berna. Acest lucru reiese din scrisorile privind moştenirea, din care reiese că defunctul se simţea persecutat. Ea şi copiii ei au mers la un psihiastru care a stabilit acest rezultat „fără urmă de ambiguitate”.

La finele lui 2015, într-un raport de 146 de pagini, un expert a ajuns la concluzia că Gurlitt era în toate facultăţile mintae. La începutul lui martie, Uta a depus la Curtea de Apel din Munchen trei contraexpertize, care îi susţin poziţia.
Cornelius Gurlitt a decedat în mai, acum doi ani.


 

Alte stiri din Externe

Ultima oră