Într-o decizie care ridică semne de întrebare asupra libertății presei în Europa, Consiliul de Deontologie Jurnalistică din Belgia a sancționat publicația 21News pentru vina de a fi retranscris integral un discurs susținut de vicepreședintele SUA la München. Invocând principiul local al „cordonului sanitar mediatic”, autoritatea belgiană a stabilit un precedent controversat: anumite discursuri politice nu mai pot fi prezentate publicului fără un „filtru critic” obligatoriu, transformând informarea brută într-o potențială abatere deontologică, scrie Le Point
Unde este limita? Un media belgian sancționat pentru publicarea discursului lui J.D. Vance
La 14 februarie 2025, la o zi după un atentat sângeros care a îndoliat orașul, vicepreședintele Statelor Unite, J. D. Vance, urcă la tribuna Munich Security Conference. Acest forum, care reunește din 1963 lideri politici și responsabili militari occidentali, este una dintre cele mai urmărite reuniuni diplomatice din lume.
În acea zi, Vance rostește un discurs care stupefiază audiența. Un atac frontal împotriva a ceea ce el descrie drept reculul libertății de exprimare și al valorilor democratice în Europa. Libertatea de exprimare cenzurată, rețele sociale amenințate cu închiderea, alegeri prezidențiale anulate în România, rugăciunea incriminată în Regatul Unit: vicepreședintele american atacă direct, cu o franchețe – și o virulență – care lasă fără replică elita diplomatică europeană. Discursul este imediat preluat, comentat și analizat în redacțiile din întreaga lume.
A doua zi, publicația belgiană online 21News publică transcrierea integrală a intervenției, precizând în deschidere: „Este rar ca discursul unui vicepreședinte american să marcheze atât de puternic actualitatea. Presa europeană a comentat pe larg discursul vicepreședintelui american rostit ieri la München. Fie că este apreciat sau nu, a lăsat o amprentă puternică și va rămâne cu siguranță unul istoric, întrucât puțini demnitari americani au vorbit atât de direct pe pământ european.” O notă sobru formulată precizează că textul este „dificil de găsit în versiune completă”, motiv pentru care site-ul a decis să îl publice – așa cum au făcut în același timp alte ziare europene fără ca acest lucru să genereze vreo controversă.
Douăsprezece luni mai târziu, la 18 februarie, verdictul este anunțat: 21News este sancționat de Consiliul de Deontologie Jurnalistică (CDJ). Procedura a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de două persoane a căror identitate este protejată integral de instituție – inclusiv față de publicația vizată.
Argumentul lor se bazează pe o noțiune specifică Belgiei: „cordonul sanitar mediatic”, un principiu de autoreglementare instituit în anii 1990 după ascensiunea electorală a formațiunii flamande Vlaams Blok, menit să limiteze accesul direct la mass-media al personalităților politice considerate de extremă dreapta. În numele aceluiași principiu, radiodifuzorul public francofon belgian RTBF a ales, în ianuarie 2025, să difuzeze cu întârziere discursul de învestire al președintelui Donald Trump, declanșând deja o polemică intensă.
Potrivit reclamanților, publicarea integrală a discursului lui Vance a însemnat oferirea unei „tribune” inacceptabile extremei drepte.
În decizia sa, CDJ recunoaște „libertatea editorială a publicației de a nu identifica autorul discursului sau partidul pe care îl reprezintă drept antidemocratic sau liberticid”, însă consideră că aceasta ar fi trebuit să folosească intervalul dintre discurs și publicare pentru a „verifica sau confrunta afirmațiile”, „a le pune în perspectivă” și „a le rectifica”. Neprocedând astfel, ar fi permis lui Vance „să își desfășoare elementele de limbaj fără distanță critică sau reacție”, cu riscul „de a face publicul ostil funcționării democrațiilor europene ori de a incita la rasism, discriminare, ură sau violență împotriva migranților”. Site-ul are obligația de a publica decizia pe propria pagină timp de două zile.
„Sunt mai mult decât surprins de această decizie”, declară pentru Le Point Éric Dujardin, directorul 21News. „A reproduce un discurs nu înseamnă a-l susține. Cu atât mai mult cu cât am oferit spațiu și unor persoane foarte critice la adresa guvernului american. Discursul era disponibil pe YouTube, în alte ziare, peste tot! Publicarea lui ține de dreptul la informare și de accesul cititorului la sursele primare. Un media nu are obligația de a filtra discursul vicepreședintelui primei puteri mondiale pe baza unei plângeri anonime. Dacă începem astfel, unde este limita? Va trebui să interpretăm de acum înainte fiecare discurs prezidențial, fiecare interviu politic al unui deputat? Cititorul este suficient de inteligent pentru a citi un text fără să i se impună permanent o interpretare.” Solicitat să precizeze dacă acest standard se aplică tuturor declarațiilor politice care conțin inexactități – lucru aproape cotidian în dezbaterea publică –, CDJ nu a dorit să răspundă.
„Cordonul sanitar mediatic” reprezintă o particularitate belgiană. Născut în anii 1990 pentru a limita influența extremei drepte flamande, el s-a instalat treptat și în practica editorială francofonă. CDJ preferă să vorbească despre „responsabilitate socială și democratică”. Ideea rămâne însă aceeași: anumite voci politice trebuie ținute la distanță de mass-media.
Acest cordon nu se aplică tuturor. Exemplele de dublu standard nu lipsesc. În septembrie 2024, platforma digitală Vews a RTBF a difuzat o capsulă calificată drept rasistă, care stigmatiza „persoanele albe”, descrise ca „produsul unei istorii coloniale și violente care le-a modelat complet raportarea la lume” și, prin urmare, „structural rasiste”. Plângerile au ajuns la CDJ. Toate au fost respinse, pe motiv că abordarea „rasismului sistemic” ține de „interesul general”.
Absența contradicției în respectivul material? „Un echilibru al punctelor de vedere nu trebuie neapărat stabilit în cadrul aceluiași format”, a decis instanța.
Logica stabilită de CDJ merită analizată atent. Condamnând 21News pentru publicarea unui discurs fără adnotare sau contextualizare, instituția introduce o doctrină: anumite texte nu pot fi difuzate fără un aparat critic prealabil.
În istoria editorială, un asemenea tratament a fost rezervat doar unui număr foarte restrâns de lucrări considerate ideologic subversive. Exemplul clasic rămâne Mein Kampf. Când Institut für Zeitgeschichte din München a publicat, în 2016, prima ediție adnotată după 1945, aceasta a fost însoțită de aproape 3.500 de note istorice și analitice – tocmai pentru a evita circulația textului lui Hitler fără filtrul necesar unei înțelegeri corecte.
„Stabilind ca principiu deontologic că declarațiile vicepreședintelui Statelor Unite nu pot fi difuzate fără o adnotare critică obligatorie, CDJ îl plasează implicit pe Vance în categoria fasciștilor și criminalilor ale căror texte, dacă ar circula liber, ar risca să corupă judecata cititorului”, afirmă, sub protecția anonimatului, un jurnalist din Bruxelles. „Însă acest discurs a fost rostit de reprezentantul celei mai mari democrații din lume, într-un cadru internațional, în fața liderilor Occidentului. Ar fi liber accesibil peste tot, mai puțin în presa belgiană? Mă întreb dacă membrii Consiliului au conștientizat implicațiile celor scrise. Este extrem de îngrijorător.”
Fondat de Étienne Dujardin, ales al Mouvement Réformateur (partid de centru-dreapta, liberal, din care provine fostul președinte al Consiliului European Charles Michel și afiliat la nivel european grupului Renew), 21News, lansat în 2024, se definește drept un media de centru-dreapta, liberal și pragmatic. Este susținut în proporție de 20% de grupul Lagardère și l-a cooptat, în septembrie trecut, pe Louis Sarkozy în consiliul său de administrație, alături de alte personalități.
Într-un peisaj mediatic francofon dominat de publicații de centru-stânga, 21News revendică o linie diferită. A fost, de exemplu, unul dintre puținele media care au susținut prelungirea duratei de viață a parcului nuclear belgian. „În linii mari, eram doar noi. Majoritatea mass-media era antinucleară”, afirmă Étienne Dujardin, care își exprimă îngrijorarea față de viitorul pluralismului într-un context de concentrare accelerată a sectorului. Fuziunea anunțată la sfârșitul lunii decembrie între grupurile Rossel (Le Soir, Sud Presse, L’Écho, RTL Belgium…) și IPM (La Libre Belgique, La DH, L’Avenir, Paris Match Belgique…) ar plasa aproape 94% din audiența presei scrise francofone sub controlul unui singur grup, potrivit revistei Forbes.
Operațiunea este analizată în prezent de autoritatea belgiană pentru concurență.
„Pluralismul, deja aproape inexistent în Belgia, va dispărea în curând complet. Este un colaps democratic, pe care cenzura CDJ îl accelerează”, susține un alt jurnalist. „Instituția este o emanație a corpului profesional jurnalistic belgian și cenzurează un media concurent pe baza unei plângeri anonime, fără posibilitate de recurs. În aceste condiții, este dificil să vorbim despre imparțialitate structurală.”
„J.D. Vance venise la München pentru a denunța reculul libertății de exprimare și presiunea instituțiilor asupra mass-media din Europa”, subliniază Étienne Dujardin. „Condamnându-ne pentru publicarea acestui discurs, CDJ îi oferă lui Vance, fără îndoială fără să intenționeze acest lucru, cea mai elocventă demonstrație că temerile sale sunt întemeiate.”
