O întrebare adresată la o conferință de presă din Belgrad de corespondentul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), Michael Martens, a degenerat într-un scandal public și într-un val de indignare pe rețelele de socializare. Redacția ziarului german a emis o declarație oficială prin care se delimitează de formularea jurnalistului privind ajutorul acordat Ucrainei pentru „uciderea soldaților ruși”, precizând că regretă ambiguitatea intervenției. În timp ce Martens își recunoaște greșeala deontologică de a fi vorbit în numele „europenilor”, el își apără ferm viziunea strategică: în opinia sa, pacea poate fi obținută doar prin presiune militară maximă asupra Moscovei, după modelul aplicat de Winston Churchill în Al Doilea Război Mondial. Tensiunile au escaladat rapid în spațiul virtual, unde utilizatorii au taxat cinismul formulării și contextul istoric sensibil al capitalei sârbe, lansând un val masiv de acuzații și atacuri la adresa jurnalistului.
Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a emis o declarație oficială după ce o întrebare adresată de corespondentul său pentru Balcani, Michael Martens, la o conferință de presă din Belgrad a declanșat un scandal mediatic si un val de indignare pe retelele sociale. În cadrul întâlnirii dintre președintele sârb Aleksandar Vučić și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Martens l-a întrebat pe liderul de la Kiev ce pot face europenii pentru a ajuta la „uciderea mai multor ruși... soldati ruși”.
Ziarul german a precizat azi că întrebarea se referea la dezbaterile actuale ale experților în apărare despre modul în care armata rusă poate fi presată din punct de vedere al efectivelor pentru a fi forțată să negocieze o pace. Redacția a exprimat însă regrete față de formulare:
„Întrebarea a fost formulată ambiguu, lucru pe care îl regretăm. Nu este poziția editorială a Frankfurter Allgemeine Zeitung că ar trebui uciși cât mai mulți soldați ruși.”
FAZ a reafirmat totodată susținerea pentru dreptul Ucrainei la autoapărare și necesitatea încheierii rapide a războiului de agresiune declanșat de Rusia.
Declarația Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) privind conferința de presă care a avut loc sâmbătă la Belgrad cu președintele ucrainean Zelenski. Acestea sunt punctele esențiale:
„În timpul conferinței, corespondentul nostru pentru Balcani, Michael Martens, l-a întrebat pe președintele Ucrainei ce ar putea face europenii pentru a ajuta Ucraina să ucidă mai mulți soldați ruși. Întrebarea s-a referit la dezbaterile actuale dintre experții în apărare privind modul în care armata rusă ar putea fi pusă sub o asemenea presiune din punct de vedere al efectivelor, încât Rusia să fie constrânsă să intre în negocieri de pace. Cu toate acestea, întrebarea a fost formulată ambiguu, lucru pe care îl regretăm. Nu este poziția editorială a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung că ar trebui uciși cât mai mulți soldați ruși.F.A.Z. susține dreptul Ucrainei la autoapărare, așa cum este garantat de dreptul internațional, și cere ca războiul de agresiune al Rusiei să se încheie cât mai curând posibil"
se arata în declaratia ziarului publicata de jurnalistul Michael Martens pe X
Reacția lui Martens în publicația sârbă „Vreme”
La scurt timp după izbucnirea polemicei, jurnalistul german a oferit un interviu săptămânalului sârb Vreme, în care a explicat contextul intervenției sale și a recunoscut deschis unde a greșit din punct de vedere profesional.
Principala sa eroare, spune Martens, a fost folosirea primei persoane la plural: „Noi, europenii”.
„În primul rând, nu pot vorbi în numele europenilor. În al doilea rând, din punct de vedere jurnalistic, ar fi fost corect să întreb «ce pot face țările europene». Utilizarea lui «noi» este o abordare activistă; mi-a scăpat, deși încerc mereu să fiu atent. A fost o greșeală”, a declarat el pentru Vreme.
Paralela cu Winston Churchill
În ciuda regretului legate de formularea folosită la conferință, jurnalistul german își menține opinia privind strategia militară necesară împotriva invaziei ruse. El a dezvăluit că lucrează la un eseu intitulat „Uciderea rușilor Ce trebuie să facă Europa”, inspirat de memoriile lui Fitzroy Maclean, ofițerul de legătură trimis de Winston Churchill pe lângă partizanii lui Tito în Al Doilea Război Mondial. Churchill i-ar fi cerut atunci lui Maclean să îi ajute pe partizani să „ucidă mai mulți germani”.
O abordare similară, susține Martens, este necesară când vine vorba despre politica occidentală față de războiul din Ucraina.
„În Germania, la începutul războiului, am auzit din partea lui Olaf Scholz cuvintele modeste că Ucraina nu trebuie să piardă, iar Rusia nu trebuie să câștige. Consider că politicienii ar trebui să vorbească precum Churchill”, afirmă Martens.
„Mă aștept ca orice politician responsabil să se gândească la modul în care putem ucide atât de mulți ruși — soldați ruși încât Putin să rămână fără armată. Abia atunci va fi pace. Orice altceva reprezintă o exagerare cinică. Da, trebuie să negociem, dar Putin trebuie mai întâi constrâns să negocieze”, a adăugat el pentru „Vreme”.
Val de indignare pe retelele sociale
Publicarea declarației FAZ de către Michael Martens pe contul său de X în 10 august 2026, nu doar că nu a stins polemica, dar a declanșat un val de reacții extrem de ostile, marcând o polarizare totală a publicului.
Cea mai frecventă reacție o constituie etichetarea directă a lui Martens drept „nazist” Unii utilizatori fac referire directă la trecutul german din Al Doilea Război Mondial, la bunicul jurnalistului (fost ofițer în Wehrmacht) sau asociază întrebarea sa cu propaganda nazistă. În mesaje apar des invocări ale anului 1945 și ale luptei URSS împotriva Germaniei, însoțite de slogane pro-ruse.
Mulți utilizatori au taxat dur faptul că un jurnalist german formulează o astfel de cerință la Belgrad — un spațiu slav marcat de memoria ocupației germane din Al Doilea Război Mondial și de puternice simpatii pro-ruse. Comentatorii au subliniat absurditatea situației prin ironii mușcătoare:
„Un jurnalist german în Serbia întrebând popoarele slave ce poate face Europa pentru a ajuta un popor slav să ucidă alt popor slav. Îți mulțumim... mein Führrrerrrrr!!!!”
„Hahaha, cu greu ți-ai fi putut alege un loc mai prost pentru această întrebare”, i-a scris un alt utilizator în limba germană.
Comentariile mai nuanțate nu pun la îndoială dreptul Ucrainei la autoapărare, ci sancționează aspru alegerea termenilor. Unii utilizatori punctează că „autoapărarea ține de necesitate, pe când formularea ta a fost despre apetit”, reproșându-i că a încadrat o întrebare de conferință de presă ca o maximizare a uciderii pe criterii etnice/naționale, în loc să adreseze o întrebare tehnică despre livrările de armament.
Utilizatorii mai moderați au criticat cinismul formulării, argumentând că „uciderea mai multor ruși” înseamnă automat și trimiterea la moarte a mai multor ucraineni și că războiul se poate încheia doar prin compromis, nu prin accelerarea măcelului. De asemenea, au fost distribuite imagini și materiale video care ironizau momentul, inclusiv reacția vizibil stânjenită a președintelui Aleksandar Vučić (care a ridicat din sprâncene în timpul întrebării).
În special utilizatorii din spațiul germanofon își exprimă șocul și indignarea morală, folosind termeni precum „Entsetzlich” (groaznic) sau „Fremdschämen” (rușine de rușinea altuia) față de faptul că un astfel de limbaj provine din nou din Germania.
„Ar trebui să vă fie o rușine profundă! *
„Să facă Europei o favoare, să meargă el pe front și să crape mizerabil în noroi!”
„Nu-i minunat cum clovnii naziști germani de astăzi nici măcar nu îndrăznesc să intre ei înșiși în război?”
Comentariile favorabile au fost extrem de rare în eșantionul public. Unii susținători ai Ucrainei sau utilizatori orientați pe analiza militară au considerat că întrebarea exprima o realitate crudă, dar indiscutabilă a conflictului („În afara lumii Barbie, așa se poartă războaiele”), criticând totodată ezitările liderilor europeni.
Analiza reactiilor de pe retelele de socializare confirmă că declarația de regret a FAZ și încercările de clarificare nu au reușit să calmeze spiritele. În loc să genereze o dezbatere rațională despre sprijinul defensiv acordat Kievului, intervenția lui Michael Martens a provocat o respingere masivă pe rețelele de socializare.
Eșecul de comunicare a fost amplificat de simbolistica locului (Belgrad) și de moștenirea istorică germană, transformând o întrebare de la o conferință de presă într-un scandal acuzat de cinism, militarism și nostalgii totalitare.
Analiza comentariilor confirmă că declarația de regret a FAZ și încercările de clarificare nu au reușit să calmeze spiritele. În loc să genereze o dezbatere rațională despre sprijinul defensiv acordat Kievului, intervenția lui Michael Martens a provocat o respingere masivă pe rețelele de socializare. Eșecul de comunicare a fost amplificat de simbolistica locului (Belgrad) și de moștenirea istorică germană, transformând o întrebare de la o conferință de presă într-un scandal acuzat de cinism, militarism și nostalgii totalitare.
Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) statement on the press conference that took place in Belgrade with Ukrainian president Zelensky on Saturday. These are the crucial parts: (1/5) pic.twitter.com/liThkMSrpG
— Michael Martens (@Andric1961) August 10, 2026
8 Août 2026
— SPREX64 (@SPREX64) August 9, 2026
Ca laisse rêveur ...
de la part d’un journaliste UE ... ????????
Pouvez-vous nous dire ce que nous, Européens, pouvons concrètement faire pour vous aider à tuer davantage de Russes ?
De soldats russes, bien sûr. »
Cette question a été posée à Zelensky par le… pic.twitter.com/WWeOJiHwz2
Keine Worte mehr ...‼️ FAZ-Journalist zu Selenskyj: "Was können wir konkret tun, um Ihnen zu helfen, mehr Russen zu töten?" Diese Frage hat der deutsche Journalist — Michael Martens von der FAZ — an Wladimir Selenskyj auf einer Pressekonferenz in Belgrad gerichtet, kaum ein… pic.twitter.com/nE17IKV6f3
— Eva Herman (@EvaHermanEx_ARD) August 10, 2026
