Noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, a ajuns la Bruxelles cu promisiunea că deblocarea fondurilor europene este „foarte aproape”, însă Comisia Europeană transmite un mesaj mult mai rezervat. Deși sunt posibile unele progrese în urma întâlnirii cu Ursula von der Leyen, executivul european insistă că banii vor fi eliberați doar după implementarea efectivă a reformelor privind statul de drept, anticorupția și sistemul judiciar. Tensiunile reflectă atât moștenirea conflictului cu Viktor Orbán, cât și riscurile politice și juridice pe care Bruxelles-ul încearcă să le evite, scrie Politico
Liderul ungar a transformat deblocarea fondurilor europene în piesa centrală a „resetării” sale post-Orbán, însă Comisia Europeană vrea ca mai întâi acesta să livreze reforme concrete.
Comisia Europeană tratează cu prudență încercarea lui Péter Magyar de a debloca fondurile UE înghețate, chiar dacă noul prim-ministru al Ungariei a sosit la Bruxelles insistând că un acord este „foarte aproape”.
Magyar urmează să se întâlnească vineri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a încerca să obțină un progres privind eliberarea a miliarde de euro blocate din cauza încălcărilor dreptului UE în timpul guvernării fostului lider Viktor Orbán. Totuși, oficiali europeni avertizează în privat că procesul este departe de a fi atât de simplu pe cât sugerează mesajele publice optimiste ale lui Magyar.
Deși un acord pe anumite elemente este probabil vineri, potrivit unui oficial al Comisiei citat de POLITICO, acesta a precizat că lucrul va continua asupra problemelor mai complexe.
„Desigur, nu poți cere reformarea unei țări peste noapte, așa că nu ne așteptăm la un acord asupra tuturor aspectelor; ceva va fi agreat, iar alte lucruri vor rămâne în lucru”, a spus oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta negocierile confidențiale.
Bruxelles-ul are trei preocupări principale: o hotărâre iminentă a Curții de Justiție a UE privind o decizie anterioară a Comisiei de a elibera fonduri către Ungaria; capacitatea lui Magyar de a implementa rapid reforme fără a provoca o criză constituțională; și precedentul Poloniei, unde fondurile UE au fost deblocate după schimbarea guvernului, dar reformele-cheie au stagnat ulterior.
Riscul imediat este la Curtea de Justiție a UE, care este așteptată să se pronunțe în următoarele săptămâni asupra deciziei Comisiei din 2023 de a elibera aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri înghețate pentru Ungaria, când Orbán era prim-ministru. Parlamentul European a contestat acea decizie, susținând că executivul european a ignorat problemele persistente legate de democrație și justiție. Avocatul general al Curții s-a aliniat deja, într-o opinie neobligatorie, poziției Parlamentului.
O eventuală pierdere în instanță ar putea duce la acuzații că Bruxelles-ul a acționat din nou prea rapid în privința banilor pentru Ungaria. Temătoare să nu repete această situație, Comisia cere acum ca reformele să fie nu doar promise, ci finalizate înainte de eliberarea fondurilor.
Atmosfera tensionată din jurul vizitei lui Magyar a evidențiat acest decalaj. Ministrul de externe ungar, Anita Orbán, a declarat pentru POLITICO în weekendul trecut că Magyar urma să se întâlnească cu von der Leyen joi. Ulterior, Budapesta a alimentat public așteptările timp de mai multe zile, în timp ce Comisia a refuzat să confirme întâlnirea. Abia miercuri seară — după ce Magyar a anunțat public că întâlnirea va avea loc vineri — un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat oficial.
Un alt moment stânjenitor a avut loc joi, când NATO a anulat o conferință de presă planificată care urma să îi includă pe Magyar și secretarul general Mark Rutte. Conferința a fost anulată „din motive de program”, a declarat un oficial NATO. Un purtător de cuvânt al guvernului ungar a refuzat să comenteze.
Magyar a făcut din deblocarea fondurilor UE elementul central al „resetării” sale post-Orbán. Ministrul de finanțe András Kármán, ministrul transporturilor și investițiilor Dávid Vitézy și ministrul de externe Anita Orbán se află, de asemenea, la Bruxelles pentru discuții pregătitoare înaintea întâlnirii cu von der Leyen, a declarat el într-un videoclip.
„Una dintre cele mai importante promisiuni ale campaniei noastre a fost să asigurăm fondurile UE pentru Ungaria”, a spus Magyar. „Este vorba despre sute de miliarde de forinți. Toate celelalte state membre au primit deja acești bani, cu excepția Ungariei.”
„Încă există întrebări deschise, dar am ajuns practic la un acord asupra multor aspecte importante. Suntem foarte aproape de un acord acum”, a adăugat el.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a confirmat joi că „o serie de întâlniri au avut loc … între echipele de ambele părți pentru a face cât mai multe progrese posibile”.
Principalul pachet de bani aflat în joc este de 10,4 miliarde de euro din fondurile europene de redresare post-pandemie. Deblocarea acestora depinde de transmiterea de către guvernul lui Magyar a unui plan revizuit de cheltuire a banilor, potrivit a doi oficiali ai Comisiei citați de POLITICO.
Pentru accesarea întregii sume, Ungaria trebuie să îndeplinească așa-numitele „jaloane superioare” privind justiția, măsurile anticorupție și achizițiile publice. Budapesta trebuie să solicite oficial accesul la fonduri până la 31 august, iar plățile finale trebuie efectuate până la sfârșitul anului.
Magyar deține o majoritate parlamentară covârșitoare. Totuși, reformele trebuie redactate, adoptate și să treacă de eventuale contestări juridice. Funcții-cheie — inclusiv președinția, șefia Curții Constituționale și procurorul general — sunt încă ocupate de loiali ai lui Orbán, care ar putea bloca reformele.
Încercarea de a-i înlătura ar putea declanșa o criză constituțională, a declarat John Morijn, profesor de drept și relații internaționale la Universitatea din Groningen.
„Este extrem de dificil să restabilești statul de drept fără să încalci legea”, a spus Morijn. Îndepărtarea liderilor din sistemul judiciar ar fi „un act foarte drastic”, a adăugat el. „Ar însemna încălcarea constituției, iar Comisia nu vrea să fie asociată cu asta. Ar apărea o criză constituțională.”
Magyar a recunoscut unele limite. După ce a spus că va transmite intenția Ungariei de a adera la Parchetul Public European către von der Leyen și președintele Consiliului European António Costa, el a adăugat: „Nu putem accepta propuneri de modificare care ar putea intra în conflict cu sistemul constituțional ungar. Cred că Comisia Europeană va înțelege acest lucru.”
Și Polonia influențează calculele de la Bruxelles.
După venirea la putere a lui Donald Tusk în urma alegerilor din 2023, Comisia a deblocat peste 100 de miliarde de euro după ce Varșovia a prezentat un plan de reformă judiciară și a făcut pași inițiali pentru refacerea încrederii. Însă președintele Karol Nawrocki, loial partidului Lege și Justiție, a blocat ulterior reforme-cheie, alimentând criticile potrivit cărora Comisia a eliberat fonduri pe baza promisiunilor, nu a schimbărilor efective.
Cu toate acestea, oficialii europeni sunt dornici să încurajeze ruptura lui Magyar de Orbán, după ani de confruntare cu Bruxelles-ul. Ministrul european al Irlandei, Thomas Byrne, a spus că noul ton al Ungariei reprezintă „o inversare completă” și este „minunat de auzit”.
Totuși, unele capitale europene adoptă o abordare prudentă față de Magyar și preferă să aștepte să vadă ce schimbări produce înainte de a sprijini pe deplin Ungaria în chestiuni precum cooperarea mai strânsă în domeniul informațiilor.
„Nu este un panaceu — nu este o nouă eră”, a spus un oficial european de rang înalt din domeniul apărării, adăugând: „dar este foarte semnificativ.”
