În loc să protejeze dreptul fundamental al cetățenilor de a gândi și de a dezbate liber, sistemul judiciar francez pare tot mai angrenat într-o cruciadă ideologică împotriva platformei X și a lui Elon Musk. Cu nouă luni înainte de alegerile prezidențiale, această ofensivă juridică vizează nu atât infracțiunile online, cât linia editorială a unui om care a îndrăznit să critice deschis guvernul francez.
Sub un titlu vădit manipulator „Alegerile prezidențiale: Ar trebui să ne fie frică de Elon Musk?”, un articol din cotidianul L’Opinion expune o confruntare fără precedent: încercarea magistraților parizieni de a elimina statutul de „găzduitor web”(host) al platformei X pentru a o clasifica drept „coautor” al infracțiunilor utilizatorilor sau chiar drept o „organizație criminală”.
Această tentativă de a transforma algoritmii într-un mecanism de răspundere penală directă a stârnit o ripostă din partea lui Elon Musk, care a avertizat public pe X că o astfel de decizie ar transforma judecătorii francezi în „infractori internaționali”, declanșând un val uriaș de susținere din partea comunității globale anti-cenzură.
În paralel, într-un interviu acordat aceleiași publicații, directorul X Franța, Laurent Buanec, denunță atacurile repetate și încercările neobișnuite de calificare a companiei drept o „organizație criminală”. Apărând eforturile de moderare ale platformei, transparența codului sursă publicat pe GitHub și echilibrul politic al inteligenței artificiale Grok, conducerea rețelei avertizează că modificarea regulilor în timpul jocului prin interpretări judiciare dăunătoare pune în pericol însuși principiul libertății de exprimare și transformă lupta împotriva dezinformării într-o unealtă de presiune politică.
Într-un articol publicat de cotidianul francez L’Opinion sub titlul vadit manipulator Alegerile prezidențiale: Ar trebui să ne fie frică de Elon Musk? este prezentata o viziune exagerată și vădit părtinitoare asupra presupusei influențe pe care Elon Musk și platforma X le-ar avea asupra alegerilor prezidențiale din Franța.
Autorii încerca să construiască o sperietoare politică din simpla libertate de exprimare a miliardarului american ale cărui postări urmărite de 250 de milioane de oameni sunt catalogate drept „ingerințe” doar pentru că sprijină figuri conservatoare precum Marine Le Pen sau AfD. De asemenea, pretinde absurd că Musk ar dicta agenda mediatică prin aducerea în prim-plan a unor teme reale, cum ar fi imigrația și siguranța publică, în timp ce studii cu metodologii îndoielnice sunt invocate pentru a acuza un algoritm open-source că ar favoriza conținutul de dreapta.
Toată această narațiune culmineaza cu acțiunile Parchetului din Paris, care vrea a să deschidă o anchetă penală împotriva platformei și să o încadreze drept „coautor” al postărilor utilizatorilor, ignorând flagrant legislația europeană.
Asemenea acrobații judiciare și mediatice reprezinta o derivă ideologică împotriva libertății de exprimare și o încercare ieftină de instrumentalizare a justiției.
Să încerci să transformi o rețea de socializare în „organizație criminală” sau „coautor penal” pentru mesajele publicate de sute de milioane de utilizatori e o monstruozitate juridică, menită doar să pregătească terenul pentru cenzura de stat.
Procurorii francezi dau astfel dovadă de un dublu standard : în loc să lase cetățenii să dezbată liber și să filtreze singuri informațiile, sistemul ar încerca să inventeze infracțiuni cibernetice din nimic doar pentru a reduce la tăcere o platformă care refuză să se supună narativului oficial de la Paris.
Reacția lui Elon Musk la aceste manevre nu a întârziat să apară, miliardarul denunțând pe X posibila sa reclasificare juridică drept o acțiune de o gravitate extremă și avertizând scurt:
„If they do this, they will be international criminals”.(„Dacă fac asta, vor fi infractori internaționali.”)
Mesajul său a declanșat un val masiv de reacții, sute de utilizatori mobilizându-se în comentarii pentru a condamna atacul politic al magistraților francezi.
Majoritatea covârșitoare a publicului susține poziția lui Musk, considerând că judecătorii de la Paris acționează deja ca niște „infractori internaționali” angrenați într-o tentativă disperată de a controla narativul public înainte de alegeri. Deși există și puține voci izolate care ar cere o abordare strict juridică în instanță, tonul dominant al rețelei rămâne unul combativ și anti-cenzură, comunitatea văzând în acțiunile Franței nu o aplicare neutră a legii, ci un veritabil bumerang politic care nu va face decât să sporească popularitatea platformei X.
„Criticile la adresa X vin din partea unei fracțiuni care se opune libertății de exprimare”, spune Directorul X Franța Laurent Buanec
Directorul X Franța Laurent Buanec denunță într-un interviu tot în L'Opinion o ostilitate deosebită în Franța împotriva rețelei sociale deținute de Elon Musk, vizată de o anchetă judiciară, și apără eforturile de moderare și transparență ale platformei.
Simțiți o ostilitate deosebită în Franța față de X?
Într-adevăr, avem senzația că criticile la adresa noastră sunt mai virulente în Franța decât în alte țări. Suntem bucuroși să primim critici atunci când sunt legitime și constructive. Elon Musk însuși spune asta cu regularitate. Însă intensitatea și caracterul lor în Franța sunt uneori paradoxale, cu atât mai mult cu cât colaborarea noastră cu serviciile statului este concretă și regulată. De asemenea, autoritățile publice și oficialii guvernamentali folosesc X pentru a comunica, în special în timpul unor evenimente dramatice, cum au fost incendiile din Gironde, unde trebuia să transmită rapid informații vitale populației. În plus, mai mulți lideri revin pe platformă, cum ar fi Mark Zuckerberg, și chiar noi conducători de companii postează pe X, precum Bernard Arnault (proprietarul publicației L'Opinion, n.red.). În definitiv, criticile vin din partea unei anumite fracțiuni care se opune libertății de exprimare. Acestea alimentează fără îndoială, în parte, atenția deosebită pe care autoritățile judiciare ne-o acordă.
Despre ce este vorba în aceste proceduri judiciare?
Este greu de răspuns pentru că, în această etapă, nu avem acces la dosar și, în orice caz, aceste proceduri sunt acoperite de secretul anchetei.
Ce este fără precedent este încadrarea juridică aleasă: compania noastră a fost caracterizată drept o organizație criminală, un statut rezervat de obicei grupurilor mafiote și care, din câte știm noi, nu a mai fost utilizat niciodată în acest context pentru o platformă digitală. Printre capetele de acuzare, unul se bazează pe o lege veche, concepută inițial pentru a combate accesul ilegal în sistemele informatice. Aceasta ar fi aplicată pe motiv că ne-am fi alterat propriile sisteme. Este, cel puțin, greu de înțeles.
Ce ne îngrijorează, de asemenea, este concomitența sistematică dintre actele de procedură și comunicările parchetului. În timpul percheziției, presa a fost informată exact în momentul în care aceasta începea. Comunicatul parchetului indica dorința de „a se asigura că X se conformează în sfârșit legislației franceze”, o formulare care ridică o reală problemă privind prezumția de nevinovăție.
Ceea ce așteptăm este să ne putem apăra. Au fost desemnați judecători de instrucție, lucru care pare confirmat. Ne pregătim pentru asta.
Grok, chatbotul de inteligență artificială integrat în X, face parte din procedurile în curs?
Așa se pare. Ceea ce ne creează o problemă este confundarea nivelurilor: Grok este dezvoltat de xAI, iar X este platforma de distribuție. Pe platformă, noi moderăm conținutul indiferent de originea lui, fie că a fost generat de Grok sau de orice alt instrument. Am fost fermi în această privință.
Acestea fiind spuse, Grok îmbogățește într-adevăr experiența utilizatorului. Butonul integrat direct în postări permite obținerea instantanee a contextului. Este foarte utilizat pentru verificare (fact-checking). Nu este singurul instrument din arsenalul nostru pentru combaterea dezinformării: avem, de asemenea, Community Notes, sistemele de etichetare a conținutului media sintetic și mecanismele noastre de supraveghere proactivă, care joacă toate un rol complementar.
În fond, aceste proceduri aduc din nou în prim-plan o întrebare mai largă: până unde se extinde responsabilitatea unei platforme pentru ceea ce publică utilizatorii ei? Există un cadru juridic, care include statutul de găzduitor web (hébergeur), și o tentație tot mai mare de a-l ocoli pentru a ne face coresponsabili de conținutul terților. Este o dezbatere care depășește X și privește toate platformele. Ceea ce ne îngrijorează este instabilitatea acestui cadru, care — reamintesc — se bazează și pe un text european, DSA (Regulamentul privind serviciile digitale): nu putem schimba regulile din mers, în funcție de proceduri. Dacă legiuitorul decide colectiv să le modifice, fie. Dar acest lucru trebuie să se facă prin lege, nu prin interpretare judiciară.
În privința problemei părtinirii, un studiu recent realizat de Washington Post a testat toate modelele mari de limbaj (LLM) pe teme cu orientare politică pentru a le măsura tendințele. Rezultatul: aproape toate înclină spre stânga în peste 90% din cazuri. Google Gemini se situează la aproximativ 90% răspunsuri neutre. Grok, în schimb, își distribuie răspunsurile echilibrat: o treime spre stânga, o treime neutre, o treime spre dreapta, în funcție de subiecte. Această evaluare externă ne confirmă abordarea: căutarea adevărului în locul unei neutralități de fațadă, chiar și atunci când acesta este inconfortabil.
Sunteți acuzați și de părtinire algoritmică și, prin urmare, de o potențială ingerință în dezbaterea publică.
Algoritmul nostru este disponibil cu cod deschis (open source) pe GitHub. Oricine îl poate examina. Până în prezent, niciun studiu nu a identificat vreo părtinire concretă pornind de la acest cod. Studiile critice care circulă au metodologii discutabile. Acuzațiile persistă, dar dovezile lipsesc, în condițiile în care nicio altă platformă nu dă dovadă de atâta transparență pe acest subiect.
Community Notes, al cărui algoritm și ale cărui date sunt de asemenea open source, este, de altfel, cel mai rapid și mai scalabil instrument de combatere a dezinformării care există în prezent.
Aveți cifre privind moderarea?
Între 2023 și 2025, am suspendat 176 de milioane de conturi la nivel global pentru lipsă de autenticitate, operațiuni de influență străină, dar și pentru fraude (scam) și atacuri de tip phishing. În timpul ultimului ciclu electoral european, am analizat 1,79 milioane de conturi din toate țările vizate și am suspendat 10.000. La fiecare șase luni, publicăm un raport de transparență, impus de DSA, care detaliază toate aceste acțiuni pe categorii, fie că este vorba despre conturi neautentice, conținut urâtos (hate speech), pedopornografie etc.
În perspectiva viitoarelor alegeri din Franța, ce măsuri preconizați?
Crearea unui grup de lucru (task force) mediatic ad-hoc sau angajarea masivă de noi moderatori umani nu va face moderarea mai eficientă. Ceea ce funcționează este un sistem hibrid: o automatizare avansată prin IA pentru cea mai mare parte a volumului, completată de echipe umane pentru cazurile nuanțate sau cu miză juridică.
În perioada alegerilor, ne suplimentăm masiv mijloacele de supraveghere. Acest lucru este valabil pentru toate alegerile: Polonia, România, Portugalia au beneficiat de același dispozitiv, iar rezultatele au fost apreciate. În Franța, există întâlniri regulate cu Arcom și Viginum. Obiectivul rămâne același: garantarea integrității dezbaterii democratice. Aceasta este esența ADN-ului X.
If they do this, they will be international criminals
— Elon Musk (@elonmusk) August 6, 2026
