Arestat de comunişti pentru că şi-a împrumutat cartela de masă nepotului unui "duşman al poporului"

14 Apr 2020 | scris de A.V.
Arestat de comunişti pentru că şi-a împrumutat cartela de masă nepotului unui "duşman al poporului"

Prozatorul şi eseistul Marcel Petrişor s-a născut la 13 aprilie 1930, în localitatea Ocişor din judeţul Hunedoara. Provine dintr-o familie de învăţători, potrivit "Dicţionarului Scriitorilor Români" (Ed. Albatros, Bucureşti, 2001), citată de agerpres.ro.

Arestat prima oară

După studiile liceale efectuate la Brad şi Deva, în 1952, pe când era student la "Filosofie", este arestat pentru prima oară (îi împrumutase cartela sa de masă regretatului critic literar Ovidiu Cotruş - nepotul poetului Aron Cotruş, pe care noul regim îl socotea "duşman al poporului"). Smuls peste noapte din Clujul visurilor juvenile, Marcel Petrişor este târât prin mai multe închisori şi centre de detenţie: Rahova, Jilava, Malmaison, Uranus, din nou Jilava, apoi Baia Sprie, Dej, Gherla, Aiud, scrie site-ul www.crestinortodox.ro.

Arestat din nou

În 1956 are parte doar de câteva luni de libertate chinuită, după care este arestat, din nou, sub acuzaţia de a fi participat la un "complot studenţesc", pe fondul tulburărilor din Ungaria. Încadrat într-un lot de potenţiali condamnaţi la moarte, Marcel Petrişor a stat sub teroarea sentinţei mereu amânate până în august 1957.

Va fi eliberat abia în 1964, după un nou periplu al groazei - Malmaison, Uranus, Jilava, Aiud (amănunte ale biografiei sale de deţinut politic se află în volumele de memorii, unde autorul "s-a ascuns" iniţial sub numele personajului Mircea Petre).

Profesor

După ieşirea definitivă din închisoare, Marcel Petrişor va urma "Literele" (specializarea franceză-spaniolă) la Bucureşti, unde se va şi stabili. În 1970, renunţând la un post universitar la Iaşi - ce i se cuvenea prin repartiţie, conform mediei de absolvire -, rămâne profesor de liceu în Capitală la "Iulia Hasdeu" (unde a ţinut ani de-a rândul şi un minunat cenaclu literar), apoi la "Spiru Haret", de unde s-a pensionat.

Publică mai ales în "România literară", "Luceafărul", "Familia", "Cronica", "Contemporanul", "Transilvania", "Revista de filosofie", dar şi în "Voprosî filosofii" (URSS) şi "Revue d'Esthetique" (Franţa).

A scris proză - "Serile-n sat la Ocişor" (povestiri), 1968; "Măreasa", 1975; "Crişan", 1977, toate la Ed. Albatros; un jurnal de călătorie în Extremul Orient - "Călătorie spre Soare-Răsare", Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1976; patru volume de eseuri pe teme de estetică, literatură şi istoria artei - "Curente estetice contemporane", Ed. Univers, Bucureşti, 1972; "La Rochefoucauld. Aventura orgoliului", Ed. Albatros (Col. "Contemporanul nostru"), Bucureşti, 1973; "Grünewald", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972 (ed. a II-a: 1985).; "Vitralii" (eseuri), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1978.

Alte volume publicate: "Temeri" (roman), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1985 (reed. 2016); "Căruţa cu scânduri" (roman), Ed. Eminescu, 1990; "Fortul 13. Convorbiri din detenţie", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1991; "Secretul Fortului 13. Reeducări şi execuţii", Ed. Timpul, Iaşi, 1995; "N. V. Gogol şi paradoxurile literaturii moderne", Institutul European (Col. "Eseuri de ieri şi de azi"), Iaşi, 1996; "La capăt de drum", Institutul European, Iaşi, 1997; "Drumuri întortocheate. Jurnal de călătorie în Asia, Europa şi America de Nord", Ed. Junimea, Iaşi, 2001; "Cei din Aciua" (roman), Ed. Vremea XXI, Bucureşti, 2004; "Strigoii Ocişorului. Povestiri", Ed. Vremea XXI, Bucureşti, 2005; "Trecute vieţi de domni, de robi şi de tovarăşi", Ed. Vremea, 2009; "Cumplite încercări, Doamne! Anii de mucenicie ai temniţelor comuniste", Ed. Christiana, Bucureşti, 2011 (reed. 2017); "Quelque part a l'Est", Ed. Opera Magna, Iaşi, 2011; "Păţanii vrute şi nevrute", Ed. Christiana, Bucureşti, 2015; "Cumplite încercări, Doamne! Din Casimca Jilavei în Zarca Aiudului", Ed. Manuscris, Piteşti, 2017.

Traduceri

A tradus din Jean-Paul Sartre, Galienne şi Pierre Francastel, Jean Coue, Rene Berger, J. Baltrusaitis, Ciabua Amiredjibi, etc. şi a scris diverse prefaţe la volume traduse chiar de el sau de alţii, precum "Antologia poeziei gruzine" (1974), "Romanţa samovarului" (proză umoristică sovietică, 1976), "Drama antică, drama modernă" de E. Faguet (1971) sau "Memorii" de Adele de Boigne (1982). A colaborat la volumul "Scriitori francezi. Mic dicţionar" (1978).

Din 1991, a fost redactor al revistei "Puncte cardinale" din Sibiu. A fost deţinut politic între 1952 şi 1964. Membru al Uniunii Scriitorilor şi lider Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. Preşedinte al Senatului Asociaţiei "Rost" (pe care a susţinut-o încă de la înfiinţare, alături de marele său prieten de o viaţă, regretatul părinte Gheorghe Calciu-Dumitreasa). 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Carte

Ultima oră