Năstase: Dezvăluiri-şoc despre arhitecta Casei Poporului

21 Feb 2016 | scris de Gabriela Antoniu
Năstase: Dezvăluiri-şoc despre arhitecta Casei Poporului

"Am văzut multe in viată dar obraznicie ca in cazul Ancăi Petrescu privind „drepturile de autor” pentru Palatul Parlamentului nu am mai intâlnit. Iar impertinenta asta continua si după moartea ei. Cu alte cuvinte, dacă faci o poză clădirii, trebuie să dai mostenitorilor ei tantieme", afirmă fostul premier.

El spune că din ’90 până in ’92, Anca Petrescu s-a ascuns in ceată. Era perioada când „monumentul” ei se cerea să fie acoperit cu pământ sau să fie transformat in tripou mondial.

Clădirea a fost finalizată în 1997, până atunci fiind finalizată doar în proporţie de 60%. Până la inaugurare Adrian, Năstase, a presedinte al Camerei Deputatilor, impreună cu Radu Berceanu, Ion Ratiu si a fost „diriginte de santier” timp de patru ani, pentru a muta „Adunarea Deputatilor” de la Patriarhie in Casa Poporului. 

"In anii aceea, Anca Petrescu se tot invârtea prin clădire, insistând să fie continuate lucrările ca in perioada comunistă. I-am explicat o dată, de două ori, că e vorba de alte functionalităti si că nu mai există fondurile nelimitate din perioada Ceausescu. Ii explicam că nu mai putem pune tone de marmură in wc-uri pentru că asa fusese făcut proiectul initial.

După o vreme, i-am interzis accesul in clădire. Noul parlament avea nevoie de altfele de tipuri de spatii, celelalte institutii adapostite acolo, de asemenea (Curtea constitutională, Consiliul legislativ, etc). Sălile de plen trebuiau sa aiba altă configuratie. Proiectul initial prevedea, spre exemplu, in sala de plen a Camerei Deputatilor, scaune ca la vechile cinematografe. Când voiai să iesi,sculai in picioare un rând intreg. Asa că am luat, personal, modelul sălii de parlament din Turcia, am folosit spătarele si sezutul din piele existente si am reconstruit sala in forma actuală", povesteşte Adrian Năstase.

El adaugă că mai târziu i-a explicat Ancăi Petrescu că nu mai are rost finalizarea apartamentelor pentru Ceausescu si pentru invitatii străini, iar în zona aceea a decis crearea unui Muzeu national de artă contemporană, plus doua lifturi exterioare.

"I-am explicat că nu mai putem face cadre mari de ferestre din fier, care rugineau si nu etansau spatiile respective. Atunci m-a reclamat la Parchet si ani de zile a trebuit să dau explicatii in această chestiune. Intre timp, intrase pe sub pielea lui Vadim si il folosea ca să intimideze. Nu pe mine. După revolutie, planurile care existau la Institutul Carpati fuseseră „preluate” de Anca Petrescu. Nu stiu prea bine cu ce titlu si cum s-a facut privatizarea Institutului. In realitate, fiecare sală, fiecare spatiu din clădire a fost realizat (proiectat) de un alt arhitect. Eu am lucrat mai mult cu arh. Vlădescu. Dar erau multi altii. Un rol important a avut si Petre Badea", dezvăluie Adrian Năstase.

Fostul premier mai spune că rolul Ancăi Petrescu, inainte de ’89, era acela de interfată a echipei de arhitecti cu Ceausescu. "Dar de aici până la asumarea drepturilor de autor si de imagine... Cred că reprezentantii Parlamentului au dat dovada, până acum, de prea mult bun simt. Cred că povestea asta ar merita o plângere penală din partea Birourilor permanente!", conchide fostul premier.

 

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră