Într-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro, premierul Ilie Bolojan transmite un avertisment către capitalele occidentale: un „divorț” între America și Uniunea Europeană ar fi o catastrofă strategică pentru întregul Occident. În același timp, șeful Guvernului de la București vorbește despre reforma statului, reducerea deficitului, ascensiunea curentului antisistem și riscurile de securitate de la granița estică a Europei. Prim-ministrul liberal Ilie Bolojan explică metoda prin care intenționează să redreseze țara, între rigoare bugetară, reforma statului și îngrijorările strategice venite din Est.
Deficite bugetare abisale, un Parlament fragmentat, ascensiunea curentului antisistem: România prezintă similitudini cu Franța.
Președinte al Partidului Național Liberal (centru-dreapta), Ilie Bolojan este prim-ministrul României din iunie 2025. El conduce un program de reforme administrative, de responsabilitate bugetară și de modernizare a instituțiilor, cu scopul de a asigura stabilitatea economică și credibilitatea internațională a țării. Mandatul său este concentrat pe reducerea deficitului bugetar și pe creșterea eficienței cheltuielilor publice. A primit Le Figaro la sediul Guvernului, un palat de marmură supradimensionat, moștenit din epoca Ceaușescu.
LE FIGARO – Ce situație ați găsit atunci când ați ajuns la guvernare?
ILIE BOLOJAN – Situația României și cea a Franței sunt destul de similare în anumite privințe. Ambele țări au deficite bugetare importante. Când am devenit prim-ministru, deficitul României era de 9,3%, iar reducerea acestui deficit a devenit pentru mine o prioritate. Dobânzile pe care trebuia să le plătim erau, de asemenea, foarte mari, iar marjele noastre de dezvoltare erau reduse.
A doua asemănare privește situația politică. Și noi avem o formă de coabitare. După alegerile din 2024, am avut un Parlament foarte fragmentat din punct de vedere politic: niciun partid nu are peste 25%. Prin urmare, guvernăm printr-o coaliție de patru partide, care merge de la stânga la dreapta. Nu este ușor să gestionezi o asemenea coaliție, iar menținerea stabilității guvernamentale a fost și ea o prioritate. Cu o anumită înțelepciune politică, am reușit să păstrăm această stabilitate.
Cu un deficit de 9%, exista și o inflație importantă?
Da, a ajuns chiar la 10%. Acest lucru alimenta un vot antisistem foarte puternic. Electoratul acumulase o percepție de nedreptate și un sentiment de ruptură între clasa politică și nevoile reale ale românilor.
Când vorbiți despre un vot antisistem, vă referiți la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională?
La ambele: atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare.
Care sunt reformele pe care le-ați inițiat și cele pe care intenționați să le faceți în viitorul apropiat?
Am fost obligați să acționăm foarte repede și am adoptat deja mai multe pachete de măsuri. Unele au vizat creșterea veniturilor bugetare, în timp ce altele au urmărit reducerea anumitor cheltuieli ale statului. Una dintre inechitățile pe care am vrut să le corectăm a privit sistemul de pensii al magistraților. În România, judecătorii puteau ieși la pensie la vârsta de 50 de ani. Am corectat această situație. Apoi, am adoptat un pachet de reforme în administrația publică, ceea ce înseamnă că am redus cheltuielile administrative și am luat decizii de descentralizare.
De asemenea, am vrut să schimbăm modelul de dezvoltare economică. În ultimii ani, România a cunoscut un model de dezvoltare bazat pe extinderea infrastructurii și pe creșterea salariilor, însă o parte din această dezvoltare s-a sprijinit în principal pe consum, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitelor.
Dorim să trecem de la un model de creștere bazat în principal pe consum la un model întemeiat mai mult pe producție. În acest an, am adoptat măsuri pentru a dezvolta sectoarele în care suntem cei mai competitivi.
De exemplu, sectorul tehnologiei informației. Vrem, de asemenea, să consolidăm producția agricolă. România dispune și de un mix energetic foarte favorabil: suntem una dintre țările Uniunii Europene care au resurse importante de gaze și petrol.
Un alt element important este absorbția fondurilor europene, precum și creșterea cheltuielilor pentru apărare prin integrarea în lanțul de valoare al industriei europene de apărare.
Câte fonduri europene intenționați să obțineți în 2026?
Aproximativ 10 miliarde de euro. Totuși, România trebuie să realizeze anumite reforme pentru a putea primi integral aceste fonduri și trebuie, de asemenea, să cofinanțăm proiectele.
Care este obiectivul de deficit bugetar pentru acest an?
Anul trecut, deficitul a fost de 7,7%. În acest an, vrem să îl reducem la 6,2%. Nu este ușor, dar nu avem de ales.
Modelul de succes în fostele țări comuniste este Polonia?
În Europa Centrală și de Est, țările s-au dezvoltat în ritmuri diferite. Pe de o parte, a contat apropierea de Europa Occidentală, inclusiv din punct de vedere geografic. Anul aderării la Uniunea Europeană a jucat și el un rol important, la fel ca eficiența guvernelor în accesarea fondurilor UE.
În acest sens, da, Polonia a progresat mult. Dar fiecare țară are specificul ei. Românii au arătat că sunt europeni autentici atunci când sunt puși în condiții similare.
Care sunt provocările de securitate ale României?
Vecinătatea noastră reprezintă o provocare importantă: avem războiul din Ucraina, care durează de patru ani, dacă ne gândim la a doua invazie, și nu la prima, din 2014. Din cauza atacurilor rusești, fiecare țară europeană a pierdut o parte din încrederea în caracterul previzibil al acțiunilor Rusiei. Pentru noi, este important ca frontiera estică a Uniunii Europene să fie sigură. Iar pentru noi, în istorie, multe amenințări au venit din Est.
Sunt mulți ucraineni în România?
În acest moment, sunt puțin sub 100.000, în principal femei cu copii. Ei sunt concentrați în anumite regiuni și beneficiază de un sistem educațional. Există cursuri în limba ucraineană și sunt relativ bine integrați.
Washingtonul a redus numărul soldaților americani prezenți în România. Este frustrant pentru dumneavoastră?
Integrarea în NATO a fost un moment foarte important pentru noi. Ne-a ajutat mult în dezvoltarea țării, pentru că securitatea ne-a adus investiții. Am susținut existența bazelor militare NATO, inclusiv cu militari americani sau francezi. Înțelegem, de asemenea, că americanii le cer europenilor să își asume o parte mai mare din propria apărare, iar noi am crescut bugetul apărării, colaborând cu industria europeană de apărare, inclusiv cu industria franceză.
Franța este națiunea-cadru pentru România. Avem o colaborare foarte importantă cu ea. Practic, apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franța și suntem recunoscători pentru acest angajament.
Nu vă îngrijorează faptul că unii spun că NATO și Uniunea Europeană sunt două organizații care vor muri?
Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în anii următori doar dacă rămânem împreună și dacă ne consolidăm. În competiția globală, fără o masă economică importantă, țările mai izolate nu vor mai fi competitive.
Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile să fie luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate ar trebui menținut.
Vă temeți că veți fi abandonați de America?
Statele Unite pot lua decizii pe care le consideră legitime în raport cu politica lor într-o anumită regiune a lumii. Dar pentru noi, intrarea în NATO a fost un element foarte important, iar Statele Unite au fost și rămân în continuare o umbrelă majoră pentru Europa, mai ales pentru Europa de Est. Considerăm că prezența americană în cadrul NATO rămâne crucială. Statele Unite au nevoie și de Uniunea Europeană. Mi-e greu să îmi imaginez lumea occidentală fără tandemul Statele Unite–Europa, chiar dacă există uneori moduri diferite de a gândi.
Nu trebuie uitat că fiecare țară care a intrat în NATO și-a dorit acest lucru: nimeni nu ne-a obligat. Consider că un divorț politic între UE și America ar fi o catastrofă pentru ansamblul lumii occidentale.
Ce așteptați de la Franța?
Franța este unul dintre principalii parteneri ai României: al treilea investitor în țară, cu peste 10.000 de companii care operează în România. Renault, de exemplu, este compania-fanion în România și societatea care contribuie cel mai mult la bugetul național.
Din punct de vedere istoric, știm foarte bine ce a reprezentat Franța în momente-cheie: bazele statului român au fost puse cu ajutorul Franței. Ne gândim și la Uniunea Europeană: fără Franța, motorul european riscă să se gripeze. Franța și România sunt parteneri de durată. Având în vedere alegerile pe care le veți avea în 2027, îmi doresc ca Franța să rămână motorul politico-economic al Europei.
