Doi ursuleţi orfani din Muntenegru ar putea ajunge în România

04 Apr 2017 | scris de Gabriela Antoniu
Doi ursuleţi orfani din Muntenegru ar putea ajunge în România

Doi pui de urs orfani au frânt inima unor localnici din Muntenegru după ce o femeie i-a salvat de la moarte. Acum, specialiştii încearcă să-i relocheze pentru a evita domesticirea lor. Unul dintre locurile preferate şi specializate în creşterea puilor de urs orfani este în România, în munții Hășmaș.

Puii de urs au fost găsiţi luna trecută de March Ilinka Bigovic, care trăieşte într-un sat din munţii Pusti Lisac, aflat la 80 de kilometri de Podgoriţa, lângă graniţa cu Bosnia, relatează phys.org.

"Am auzit nişte scâncete care persistau zi şi şi noapte, timp de două sau trei zile", a declarat femeia în vârstă de 61 de ani. Ea a cercetat zona împreună cu fratele său când aproape că s-au împiedicat de cei doi pui, aproape morţi, slăbiţi. "I-am luat acasă, i-am pus la căldură şi i-am hrănit cu lapte şi miere", a mai spus ea.

În munţii din Muntenegru trăiesc între  50 şi 100 de urşi bruni, conform ecologiştilor, în timp ce Asociaţia naţională a vânătorilor susţine că numărul lor este de 357. Povestea celor doi pui orfani s-a răspândit rapid în toată ţara, iar mulţi oamenmi a venit în micul sat pentru a se poza cu ursuleţii.

Inginerul şi iubitorul de animale Miljan Milickovic este însă îngrijorat deoarece există riscul ca puii de urs să fie domesticiţi ireversibil şi să ajungă la o un circ sau o grădină zoologică, dacă nu se iau măsuri urgent. 

Experţii avertizează că dacă puii de urs trăiesc prea mult în compania oamenilor nu vor mai putea să se întoarcă în sălbăticie. Milickovic a convins-o pe Bigovic să-l lase să ia animalele, ca măsură temporară, până când vor putea fi duşi într-un centru specializat, care să-i pregătească pentru întoarcerea în sălbăticie.

Puii de urs, botezaţi Masha şi Brundo, sunt acum pe proprietatea familiei Milickovic, la 20 km nord de Podgoriţa, şi trăiesc alături de o căprioară, un emu, un vier şi o lamă.
Masha şi Brundo  se apropie fără teamă de oameni şi alte animale, pentru a primi mâncare, mângîieri sau pentru a se juca.

"În încercarea de a-i salva, oamenii fac mai dificilă întoarcerea lor în sălbăticie", a declarat Jovana Janjusevic de la Centrul pentru protecţia păsărilor, implicat şi în protejarea animalelor mari.

"După două luni în compania oamenilor, puii nu vor putea fi reabilitaţi şi eliberaţi în sălbăticie cu succes", a mai spus ea. Miljan Milickovic va avea grijă de ursuleţi până când vor putea fi transferaţi într-un centru specializat.  

Activiştii sunt acum într-o cursă contracronometru pentru a obţine acordul de transfer al ursuleţilor în Grecia sau România, care, spre deosebire de Muntenegru, au centre speciale destinate puilor de urs orfani. Mashaşi Brundo ar putea petrece între un an şi un an şi jumătate într-un astfel de centru înainte de a li se da drumul în sălbăticie.

Directorul WWF România, Magor Csibi, spune că orfelinatul din munții Hășmaș este extrem de important din punctul de vedere al biodiversității. "Acest orfelinat salvează toți ursuleții orfani nu numai din România, dar și din țările din împrejurimi și fără, acest orfelinat, acei urși, foarte probabil, în cel mai bun caz ar muri și în cel mai rău caz ar ajunge la grădini zoologice improvizate, unde condițiile sunt oribile", a declarat Magor Csibi, conform Digi24.

El a mai arătat că munca fondatorului orfelinatului, Bereczky Leonardo, este foarte importantă și pentru că acesta a studiat comportamentul ursuleților și poate furniza date științifice indispensabile pentru un management corespunzător al ursului.

Fondatorul centrului, Bereczky Leonardo, a declarat pentru Agerpres că ursuleții sunt acceptați în centru până la vârsta de șase luni și li se oferă un spațiu identic natural, care se mărește pe măsură ce cresc și în care își dezvoltă instinctele naturale.

"Metoda de reabilitare constă în oferirea unui spațiu identic natural, care se lărgește, se mărește în mod dinamic în conformitate cu necesitățile ecologice ale animăluțelor, timp în care orice acces din partea oamenilor este restrâns la maxim, timp în care până și hrănitul se face în așa fel încât urșii să nu asocieze sursa de hrană cu prezența omului. Practic, ei cresc într-un mediul natural în care își dezvoltă instinctele înnăscute, așa cum ar face-o aproape de mama lor. Apoi, într-un mod dinamic, unul dintre țarcurile de reabilitare este deschis și animalele încep să exploreze împrejurimile parcului și după eliberare urșii își găsesc locurile lor de trai", a explicat Bereczky Leonardo.

Acesta a mai arătat că principala cauză pentru care puii rămân orfani este "deranjul ursoaicei la bârlog" de către cei care exploatează lemne, fapt care o determină pe această să îi părăsească.

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră