Studii contradictorii. Cât de sănătoasă este dieta vegetariană

01 Noi 2016 | scris de Gabriela Antoniu
Studii contradictorii. Cât de sănătoasă este dieta vegetariană

Pe termen lung, o dietă vegetariană poate duce la o modificare a ADN-ului care face organismul mai sensibil la inflamaţii şi, prin urmare, îl expune la un risc mai mare de boli cardiace şi cancer, avertizează un studiu citat de techtimes.com. Cercetarea contrazice alte studii care spun că vegetarienii sunt mai sănătoşi decât consumatorii de carne şi că dieta vegetariană este bună pentru inimă.

Cercetătorii de la Universitatea Cornell au descoperit o mutaţie genetică la 70% dintre membrii unui grup preponderent vegetarian din Pune, India, în timp ce aceasta era prezentă la doar 20% din consumatorii tradiţionali de carne americani.

Mutaţia, cunoscută sub numele de rs66698963 și descoperită în gena FADS2, îi ajută pe vegetarieni să absoarbă în mod eficient acizii grași esențiali din plante. În acelaşi timp, mutaţia potenţează crearea de acid arahidonic, care este legat de o creștere a apariţiei bolilor inflamatorii, cum ar fi bolile de inimă şi cancerul de colon.

Asociată cu o dietă bogată în uleiuri vegetale, această genă mutantă transformă rapid acizii grași în acid arahidonic. Rezultatele acestui studiu pot explica, probabil, de ce în studiile anterioare 40% din populațiile vegetariene apăreau mai predispuse la cancer colorectal decât consumatorii de carne - o constatare suprinzătoare în condiţiile în care consumul de carne roşie este asociat cu un risc mai mare de cancer colorectal.

Conform autorului studiului, dr. Tom Brenna, la oamenii ai căror strămoși erau vegetarieni, uleiurile vegetale transformă mai mulţi acizi graşi în acid arahidonic, care creşte riscul de inflamaţie, iar pe termen lung duce la apariţia bolilor cardiace şi a cancerului. Cercetătorii mai spun că mutația a avut loc în genomul uman cu mult timp în urmă, fiind apoi transmisă de-a lungul generaţiilor.

Dar se poate şi mai rău. Această mutație genetică împiedică crearea de grăsimi omega-3, care protejează împotriva bolilor de inimă. De la începutul revoluției industriale, dietele s-au schimbat trecând de la alimentele bogate în omega-3 (inclusiv pește gras și fructe cu coajă) la cele mai puţin sănătoase, bogate în uleiuri vegetale, sursă de omega-6.

"Modificările în dietă pot contribui la creșterea cazurilor de boli cronice observate în unele țări în curs de dezvoltare", explică Brenna, care recomandă folosirea uleiurilor vegetale cu un conţinut scăzut de omega-6, cum ar fi uleiul de măsline.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Molecular Biology and Evolution. Studii anterioare au evidențiat şi alte probleme asociate cu dieta vegetariană, cum ar fi deficienţele de fier, proteine, vitamina B12, vitamina D şi calciu. Lipsa unor elemente nutritive esențiale cresc riscul de tulburări neurologice, anemie și alte probleme de sănătate, au avertizat medicii de la Clinica Mayo, un grup de cercetare medicală din Rochester, Minnesota.

Vegetarienii nu sunt mai sănătoşi decât consumatorii de carne

De asemenea, un alt studiu arată că vegetarienii nu sunt mai sănătoşi decât consumatorii de carne, relatează consumer.healthday.com. Studiul arată că, în comparaţie cu vegetarieniii, consumatorii de carne nu au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boli cardiace în următorii 10 ani. "N-aş putea spune că o dietă vegetariană nu previne bolile cardiace", spune conducătorul studiului dr. Hyunseok Kim, de la Rutgers New Jersey School of Medicine

Oricum, beneficiile asupra inimii ar putea fi mai puţine decât se credea, adăugat dr. Kim. Studiul a folosit datele unui sondaj naţional realizat în SUA pentru a compara vegetarienii adulţi cu miile de consumatori de carne. Deşi vegetarienii sunt mai supli, riscul de boli cardiace este acelaşi.

"Adepţii dietei vegetariene au un risc scăzut de obezitate, hipertensiune arterială şi sindrom metabolic", toţi factor de risc pentru boli cardiace, a spus prof. Kim. Ceea ce poate fi însă explicat prin faptul că, adesea, vegetarienii sunt tineri, femei, şi au deja un risc scăzut de boli cardiace, mai arată studiul.

Sondajul folosit de Kim şi colegii săi a fost realizat între 2007 şi 2010, pe 12.000 de adulţi, în vârstă de 20 de ani şi peste. Dintre aceştia, 2,3 % erau vegetarieni. Cercetătorii au analizat rata obezităţii, circumferinţa medie a taliei, tensiunea arterială şi sindromul metabolic, dar şi nivelul colesterolului şi glicemiei, care cresc riscul de boli cardiace.

Ei au calculat, de asemenea, şi riscul cardiovascular Framingham, care depinde de vârstă, sex, nivelul de colesterol, tensiune arterială şi fumat, pentru a prezice şansele de a dezvolta boli cardiovasculare, în următorul deceniu.

În cazul vegetarienilor, cercetatorii au calculat riscul Framingham la 2,7 la sută, în timp ce non-vegetarieni au avut un risc de 4,5 la sută. Diferența dintre cele două grupuri nu a fost statistic semnificativă, a spus dr. Kim.

Studiul contrazice un altul, din 2015, care arăta că dieta vegetariană este benefică pentru sănătate. Connie Diekman, director la Facultatea de Nutriţie din cadrul Universităţii Washington, St Louis, spune că studiul a fost sursa unui ghid de alimentaţie sănătoasă pentru americani, de prevenire a bolilor cardiovasculare prin consumarea mai multor fructe, legume şi seminţe.

"Academia de Nutriţie şi dietetică statuează că dieta vegetariană este asociată cu un risc scăzut de deces din cauza bolilor cardiace ischemice", a spus Diekman. Ea a încurajat oamenii să adopte o dietă cât mai apropiată de cea vegetariană.

Studiul este un fel de instantaneu în timp, i-a răspuns dr. Kim, arătând că acesta s-a bazat pe ceea ce au declarat oamenii că mânâncă, şi nu pe studierea obiceiurilor lor alimentare. „Sunt necesare studii care urmăresc oamenii în timp pentru a evalua mai bine beneficiile dietei vegetariene”, a mai spus dr Kim .

El a prezentat studiul acum două săptămâni la reuniunea Colegiului American de Gastroenterologie de la Las Vegas.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră