România a propus găzduirea unui centru de comandă NATO (VIDEO)

12 Iul 2018
România a propus găzduirea unui centru de comandă NATO (VIDEO) Galerie foto (2)

Liderii NATO au decis miercuri  la Bruxelles întărirea fără precedent a pregătirii lor militare în fata Rusiei și “au luat notă” de oferta României de a găzdui un comandament terestru la nivel de armată. 

România și-a propus găzduirea unui centru de comandă al NATO pe teritoriul său, în vreme ce brigada multinațională aliată de la Craiova va fi transformată într-o ”brigadă cu prezență permanentă”, a afirmat, miercuri, președintele Klaus Iohannis la sosirea sa la summitul NATO.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeana.ro cu privire la angajamentele suplimentare de securitate pe care România le va obține la summitul aliat, șeful statului a detaliat propunerea României pentru un centru de comandă NATO, sesiunea specială, în premieră la un summit aliat, dedicată Mării Negre și transformarea brigăzii multinaționale de la Craiova într-un ”pol important de securitate în regiune”.

”Noi am oferit un centru de comandă foarte important pentru a îmbunătăți coordonarea activității NATO din zona noastră, cu șanse foarte bune de a obține acest centru, și pentru noi este foarte importantă atenția pe care vrem să o dăm zonei Mării Negre”, a spus președintele.

Discuțiile privind un centru de comandă găzduit de România apar în contextul în care NATO va decide la summitul aliat transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania. În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Decizia privind oferta României va fi luată doar după o analiză făcută comanda militară operațională a NATO. 

Estonia, Letonia si Danemarca au făcut aceeași ofertă pentru zona baltică, iar Italia ar putea avea comandamentul rotativ în flancul sudic. 

Ucraina si Georgia sunt așteptate joi, în a  adoua zi a summitului NATO, pentru o discuție privind cooperarea la Marea Neagra. Liderii NATO recunosc acum, din, nou, aspirațiile Ucrainei de a deveni membru NATO, după ce această idee îi fusese refuzată în 2008, la summitul de la București, notează rfi.ro.

”La inițiativa noastră, este o sesiune specială dedicată Mării Negre, la care sunt invitate și Ucraina și Georgia. Noi credem că vom obține nu doar o atenție sporită petru Marea Neagră, ci și o prezență a NATO pe regiunea Mării Negre, ceea ce pentru este foarte important”, a completat președintele Iohannis, citat de CaleaEuropean.ro.

Organizarea unei reuniuni distincte având ca temă centrală securitatea la Marea Neagră evidențiază un caracter evolutiv al subiectului pe agenda NATO în contextul în care documentul final al summitului de la Varșovia a cuprins nu mai puțin de opt referiri la regiunea Mării Negre. Aliații au convenit, în 2016, să sprijine eforturile regionale ale țărilor riverane la Marea Neagră pentru a asigura securitate și stabilitate.

 

UPDATE

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, la finalul Summitului NATO de la Bruxelles, că România a obţinut o upgradare a statutului brigăzii multinaţionale, prin oferirea unui statut permanent. Iohannis a mai anunţat că s-a discutat despre o posibilă majorare a procentului de 2% din PIB pe care ţările trebuie să îl aloce pentru apărare, dar că subiectul va mai fi dezbătut la următoarele întâlniri. De asemenea, el a anunţat aliaţii NATO că România s-a angajat să crească personalul din Afganistan în 2019 cu peste 200 de oameni.

“Noi ne-am angajat prima dată în CSAT şi astăzi am transmis aliaţilor că vom creşte numărul de personal în Afganistan de la 770 şi ceva de oameni, vom ajunge la peste 950 anul viitor, care vor fi şi militari, şi jandarmi, şi ceva personal civil.  Este o creştere însemnată pentru România, dar ea se întâmplă în condiţiile care noi am înţeles de mult şi suntem convinşi că NATO nu este doar despre a primi securitate, ci şi despre a da securitate, despre a fi un factor de securitate în regiunea în care ne aflăm, în regiunea mare în care ne aflăm, incluzând evident şi Afganistan. Trebuie menţionat aici că prezenţa noastră în Afganistan şi a celorlalţi aliaţi este o prezenţă în baza Articolului 5, este singura dată când s-a invocat Articolul 5, după catastrofa din New York, din 11 septembrie. Noi am înţeles care este rolul nostru, îl jucăm cu mare seriozitate şi soldaţii noştri sunt foarte, foarte apreciaţi acolo, în Afganistan, şi pot să spun, ca şi preşedinte, că sunt mândru de ei”, a afirmat Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a fost întrebat despre conflictul dintre SUA şi Germania în privinţa cheltuielilor pentru apărare şi dacă există pericolul destrămării Alianţei.

”Deci, pot să vă spun din capul locului că nu există acest pericol! Doi, nu există un conflict. Există o discuţie şi aceste chestiuni pot să spun că au fost aduse în discuţie de preşedintele Trump. Trebuie să subliniez: preşedintele Trump nu a iniţiat un conflict, nu a fost agresiv. A spus lucrurilor, pur şi simplu, pe nume, aşa cum este normal între prieteni şi aliaţi. Lucrurile au fost discutate şi ne-am despărţit cu înţelegerea clară că NATO este unită, este unică, este cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată pe Pământ şi că mergem împreună mai departe. Dar, împreună, ne-am angajat să cheltuim un pic mai mult pentru a face NATO şi mai puternică, inclusiv Germania”, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a fost întrebat şi despre felul în care priveşte România ceea ce se întâmplă în Crimeea şi militarizarea foarte puternică a zonei.

”Ne îngrijorează. Deci, această hipermilitarizare a Crimeii ne îngrijorează. Este în vecinătatea noastră, şi această îngrijorare am împărtăşit-o aliaţilor. Tocmai de aceea, cred că pot să spun un lucru pe care îl spunem noi mai des în NATO: securitatea naţională, siguranţa, nu are preţ; dar pentru asta e nevoie de cheltuială. Deci, ca s-o asiguri, trebuie să cheltui. Securitatea nu vine de la sine şi, cum am spus înainte, România a înţeles de mult că noi nu suntem doar un receptor de securitate. Suntem şi o ţară care oferă securitate. Şi, atunci, în primul rând, trebuie să oferim noi securitate românilor. Este evident. Şi, atunci, cu siguranţă, la momentul potrivit, vom fi deschişi la o discuţie pe cheltuielile pentru apărare. Este o discuţie complicată, în condiţiile în care toate sectoarele cer bani - şi sănătatea, şi pensiile, şi salariile, şi şcolile. Însă, fără apărare şi fără securitate, nu dorim să fim în România. Şi, atunci, încă o dată, a fost o discuţie antamată, nu s-a decis, încă, nimic, dar, cu siguranţă, vom continua, de exemplu, anul viitor, când ne întâlnim să serbăm 70 de ani de NATO”, a răspuns preşedintele.

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră