Misterul unei civilizații. Un doctor în antropologie dă o nouă interpretare celui mai vechi manuscris mayaş! (VIDEO)

22 Aug 2016 | scris de Veronica Micu
Misterul unei civilizații. Un doctor în antropologie dă o nouă interpretare celui mai vechi manuscris mayaş! (VIDEO)

Sunt cunoscuţi pentru că au realizat o hartă a stelelor cu ajutorul căreia au putut calcula lunile şi anii, în mijlocul junglei, mult mai corect decât oricare alt european din acele vremuri.

Dar realizările mayaşilor în matematică şi astronomie sunt însă mult subestimate, potrivit unui nou studiu asupra unor texte lăsate în urmă de aceştia, scrie Daily Mail.

Un doctor în antropologie la Universitatea California din Santa Barbara susține că observaţiile astronomice făcute de mayaşi în urmă cu o mie de ani pot rivaliza cu cele făcute secole mai târziu de Nicolaus Copernic.

Concluzia lui Gerardo Aldana vine în urma cercetării Tabelului Venus din Codexul Dresda, cel mai vechi manuscris mayaş găsit.

Potrivit antropologului, celebrul om de ştiinţă al Renaşterii era preocupat de exactitatea hărţilor astronomice pentru ca acestea să poată fi utilizate în calcularea unor evenimente importante, precum Paştele.

Mult înaintea lui însă, mayaşii urmăreau traiectoria planetei Venus tot pentru a programa ritualuri ciclice, în aşezarea de la Chichen Itza, din New Mexico. Însă, mai mult decât atât, în Tabelul Venus ei au introdus o inovaţie calendaristică, asemănătoare anului bisect, susţine expertul.

Aşa cum calendarul nostru are, din patru în patru ani, 366 de zile, pentru că Pământului îi ia 365 de zile şi aproximativ un sfert să se rotească în jurul soarelui, astronomul mayaş a făcut şi el o inovaţie matematică.

Ciclul planetei Venus, urmărit de mayaşi, are 583,92 de zile şi a fost considerat de 584 de zile, rămânând de scăzut a 800-a parte dintr-o zi, ceea ce a reuşit să facă astronomul mayaş printr-o „singură ecuaţie matematică elegantă”.

Codexul din Dresda: Misterul unei civilizații venite din cer

Vizitatorii Muzeului Cărții aflat în incinta Bibliotecii de stat din Dresda au norocul rar de a putea contempla unul dintre cele mai importante vestigii ale culturii Maya.

Alături de Codexul madrilean, de Codexul parizian si de Codexul Grolier, Codexul de la Dresda face parte din cele patru manuscrise mayașe, provenite din perioada premergătoare invaziei spaniole, care au rămas până azi în forma originală.

Codexul Dresden (nume alternativ Codex Dresdensis) este o carte precolumbiană a civilizației Maya, din secolele XI - XII. Codexul mayaș este considerat a fi o copie după textul original, cu patru sute de ani mai vechi.

Istoricii spun că este cea mai veche carte scrisă cunoscută din cele două Americi.

Johann Christian Gotze, director al Bibliotecii regale din Dresda, Germania, a achiziționat acest codex de la un proprietar privat din Viena, în 1739.

Cum a ajuns acest codex în Viena este o enigmă, dar se presupune că a fost trimis de Fernando Cortés ca un cadou din partea regelui Charles I al Spaniei în 1519. Charles l-a numit pe Cortés guvernator și căpitan general al teritoriului mexican nou cucerit. De atunci, codexul se află în Europa.

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră