În urmă cu aproape un an de zile, președintele, doar ales, pe atunci, Klaus Iohannis se exprima public asupra faptului că noul PNL, un melanj politic creat din PNL și o facțiune importantă a PDL-ului, are drept principal obiectiv preluarea puterii, prin orice mijloace: negocieri, schimbarea arhitecturii politice din Parlament, moțiune de cenzură.
Termenul propus de Iohannis pentru împlinirea acestui obiectiv a fost anul 2015, cel mai târziu - 2016, când vor avea loc alegerile parlamentare la termen.
"Există voci care spun că de ce nu cerem noi schimbarea de urgenţă a Guvernului. Ce dorim noi este o schimbare a puterii în România. Noi dorim să preluăm puterea, noi PNL. Nu mai există două partide, unul singur - PNL nou - care doreşte să preia puterea", spunea Iohannis.
Liberalii propuneau chiar strategia declanșării unor alegeri anticipate, prin respingerea propunerilor de învestitură a unui nou Guvern și dizolvarea actualului Parlament.
"Nu dorim o cosmetizare a unui Guvern PSD, nu ne interesează cosmetizări de ochii lumii", mai afirma Iohannis, susţinând că se vrea o "schimbare profundă".
Vorbele președintelui Iohannis erau întărite de copreşedintele PNL, Vasile Blaga, care declara că partidul nu va primi "traseişti politici" pentru a face "majorităţi" în Parlament.
Analizând declarațiile făcute în urmă cu doar un an, se pare că starea emoțională produsă de prezența a mii de manifestanți pe străzi, a reușit să deturneze liberalii de la soluția pe care o ofereau României: alegerile anticipate, soluție aproape unanim acceptată și de demonstranți.
Concluzia ce poate fi extrasă comparând declarațiile și faptele este că atât președintele Iohannis, cât și liberalii, fix în momentul în care ar porni reclădirea clasei politice, reacționează extrem de conservator, încercând să elimine, sub acțiunea cosmetică a unui guvern tehnocrat, cea care le repugna, soluția clară a eliminării tensiunilor politice și sociale: alegerile anticipate.
Elementul care a condus la luarea acestei decizii este clar unul politicianist: eliminarea oricărei legături dintre eventualele insuccese ale guvernării și liberali, până în momentul alegerilor parlamentare la termen.
De aici încolo, a fost simplu, cu un detur de 180 de grade s-a ajuns de la deturnarea de la construcția unei majorități parlamentare a "traseiștilor politici", la cooptarea lor la guvernare, prezența UNPR-ului fiind, nu, așa cum am mai auzit de multe ori, un element pentru stabilitate.
