Votul geopolitic de la Eurovision înfurie participanţii. „Muzică şi politică. Nu merge deloc”, spune concurenta Franţei

24 Mai 2015
Votul geopolitic de la Eurovision înfurie participanţii. „Muzică şi politică. Nu merge deloc”, spune concurenta Franţei
 Lisa Angell, reprezentata Franţei la Eurovision, clasată oe locul 25 din 27 la ediţia din noaptea de sâmbătă spre duminică de la Viena, îşi trăieşte eşecul cu amărăciune, denunţând votul geopolitic de la acest concurs. „Sunt atât de dezamăgită pentru toată echipa, care a depus aşa o muncă fantastică în jurul meu, pentru mine, pentru ţara mea”, s-a plâns cântăreaţa la RTL.

„Mi-e ruşine, nu vreau să critic Eurovision, pentru că eu m-am dus acolo cu inima deschisă, din tot sufletul, sunt foarte mulţumită că am făcut acest lucru”, continuă aceasta, potrivit Huffington Post France. „Din punct de vedere artistic, bineînţeles că trăiesc acest eşec ca pe o nedreptate, nu pentru punctele obţinute, ci pentru că sunt lucruri pe care nu le poţi controla acolo. Cred că muzica şi politica nu merg împreună”, consideră artista.

O opinie împărtăşită şi de artistul Gregoire, care a susţinut-o pe Twitter de-a lungul serii, iar la încheierea votului a postat, dezamăgit:”Este foarte greu să baţi geopolitica”.

Dacă voturile au fost pe criterii artistice sau nu pentru Franţa în 2015, concursul Eurovision a fost întotdeauna marcat de consideraţii geopolitice care sunt mai mult decât evidente pe sub ştrasuri şi paiete, comentează Huffington Post.

În 2014, fostul campion de box ucrainean Vitali Klitschko a îndemnat europenii să voteze pentru ţara sa, când Crimeea tocmai fusese anexată de Rusia. Ucraina – absentă anul acesta din cauza conflictului – nu a câştigat atunci. Dar candidaţii Rusiei au fost fluieraţi copios, iar victoria femeii cu barbă Conchita Wurst a fost interpretată drept un şut la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin, care o criticase.

Anul acesta, Armenia a fost obligată să modifice titlul lui „Don't deny” (Nu nega), considerat ca o adresare prea directă Turciei, care refuză să recunoască genociul armenilor, şi să o reintituleze „Face the shadow” (Confruntă-te cu umbrele).

Incidentele pot fi enumerate la infinit, de la boicotul Austriei, în 1969, pentru Eurovisionul organizat de Spania franchistă, până la refuzul Armeniei de a participa la ediţia din 2012 din Azerbaidjan, scrie Huffington Post.

Şi revista Paris Match comenteză acelaşi lucru: fiecare ediţie a concursului devine teatrul unor încrengături geopolitice ale Europei. Voturile nu sunt întotdeauna rodul prestaţiei artistului şi pot deveni, cum a fost cazul Rusiei anul trecut, un instrument de protest la adresa unei naţiuni.

„Anumite ţări votează în mod sistematic pentru altele. Astfel, între 2004 şi 2014, Croaţia a votat întotdeauna pentru Albania, când aceasta ajungea în finlă, Belarusul pentru Rusia, Suedia pentru Norvegia sau Serbia pentru Bosnia-Herţegovina”, scrie şi L'Express. „Exemplele sunt numeroase şi nu pot fi explicate prin performanţa muzicală. De cele mai multe ori solidaritatea se explică prin legăturile istorice şi culturale.

Aceste mari grupuri geopolitice se caracterizează în sânul lor prin voturi încrucişate recurente, chiar sistematice. Ele prezintă o mare omogenitate culturală şi istorică. Au fost regrupate recent în cadrul aceluiaşi stat (fosta Iugoslavie şi fosta URSS) sau fac parte din ansambluri bine determinate de geopolitică (ţările nordice, statele baltice – care prezintă similitudini permiţând distingerea lor în grup). În afara acestor grupuri se disting cupluri de ţări care votează în mod tradiţional una pentru cealaltă, date fiind legăturile culturale foarte strânse (Regatul Unit şi Irlanda sau Grecia şi Ciprul) sau de alt gen, cum ar fi imigraţia, care constituie o cheie de interpretare a numeroase conexiuni. Un exemplu tipic şi recurent este votul german pentru Turcia, turcii constituind prima comunitate de imigranţi din Germania”, mai scrie L'Express.

Lisa Angell - "N'oubliez pas" (France... by france2
 

Alte stiri din Muzica

Ultima oră