Un raport publicat de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților din SUA arată că Legea Serviciilor Digitale (DSA) adoptată de Uniunea Europeană este folosită pentru a impune cenzura pe platformele online la nivel global, afectând inclusiv discursul politic american. Platforme precum Meta, X sau TikTok ar fi fost presate să aplice regulile Bruxelles-ului chiar și în afara spațiului UE, într-o tentativă de exportare a unei noi „corectitudini digitale”. Expresii politice precum „Vrem țara înapoi” sunt considerate „discurs ilegal instigator la ură” în Uniunea Europeană și pot fi supuse cenzurii online. Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților avertizează că Legea privind serviciile digitale (DSA) impune o formă de cenzură mascată sub pretextul combaterii dezinformării, vizând în special opiniile conservatoare. Documentul relevă că Bruxelles-ul colaborează îndeaproape cu platformele Big Tech pentru a suprima conținuturi legale, dar ideologic incomode, iar întâlnirile dintre oficialii UE și companiile digitale se desfășoară adesea cu ușile închise
Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din Statele Unite a publicat vineri un raport care desemnează Legea privind serviciile digitale (DSA) a Uniunii Europene drept o „amenințare externă la adresa libertății de exprimare”. Raportul, transmis în exclusivitate publicației POLITICO, descrie această lege emblematică drept „o lege cuprinzătoare de cenzură digitală” ce amenință libertatea de exprimare a cetățenilor americani, scrie Politico
Casa Albă și Departamentul de Stat al SUA critică de luni de zile legislația digitală a UE, acuzând Bruxellesul că impune reguli incorecte și împovărătoare care vizează companiile americane și limitează libertatea de exprimare.
De cealaltă parte a Atlanticului, susținătorii acestor legi cer o aplicare strictă, inclusiv împotriva giganților tehnologici americani. Unii oficiali europeni susțin că Washingtonul apără de fapt interesele propriilor companii de tehnologie.
Raportul intermediar, redactat de echipa Comisiei Juridice și întins pe 37 de pagini, este rezultatul unei anchete desfășurate timp de cinci luni, încă în curs, lansată prin citații adresate companiilor Big Tech în februarie de către Congresul SUA.
Printre probele anexate se află corespondența dintre oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene și congresmanul Jim Jordan, reprezentant republican din Ohio și președintele Comisiei Juridice a Camerei.
Raportul include, de asemenea, informații confidențiale despre modul în care Comisia Europeană și autoritățile naționale aplică legea, inclusiv date interne din ateliere de lucru organizate de UE, emailuri între executivul european și companii, solicitări de eliminare de conținut în Franța, Germania și Polonia, precum și minute de la întâlniri ale Comisiei cu firmele tehnologice.
„Pe hârtie, DSA este o lege rea. În practică, este și mai rea”, se arată în raport.
„Cenzorii europeni” din cadrul Comisiei și din statele membre „vizează discursuri politice esențiale care nu sunt nici dăunătoare, nici ilegale, încercând să reducă la tăcere dezbaterea pe teme precum imigrația și mediul”, afirmă autorii. Cenzura ar fi „în mare parte unilaterală”, îndreptată împotriva conservatorilor.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a reacționat susținând că libertatea de exprimare este „un drept fundamental în UE” și că „se află în centrul legislației noastre, inclusiv în cazul DSA”. El a adăugat: „Absolut nimic din DSA nu obligă platformele să elimine conținut legal.”
Potrivit Comisiei Europene, „peste 99% dintre deciziile privind moderarea conținutului sunt luate în mod proactiv de platformele online pentru a-și aplica propriile Termene și Condiții”, iar „eliminările de conținut ca urmare a unor ordine venite din partea autorităților de reglementare pentru combaterea conținutului ilegal reprezintă mai puțin de 0,001%”, a spus Regnier.
Potrivit unei surse familiare cu planificarea, președintele Comisiei Juridice, Jim Jordan, urmează să conducă în zilele următoare o delegație bipartizană a Congresului în Europa pentru a discuta despre cenzură și libertatea de exprimare.
Întâlniri cu ușile închise
Delegația urmează să se întâlnească luni cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă de politica digitală, Henna Virkkunen, a confirmat pentru POLITICO purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier.
Oficial, Comisia susține că DSA este o lege apolitică și că nu stabilește ce tip de discurs este ilegal. Însă, potrivit comisiei parlamentare americane, în spatele ușilor închise se trasează o linie clară.
În cadrul atelierului raportat în exclusivitate de POLITICO în luna martie, Comisia a cerut platformelor Big Tech, autorităților de reglementare și societății civile să spună cum ar reacționa în fața unor scenarii ipotetice.
Unul dintre scenarii presupunea expunerea unui utilizator la fraza „Vrem țara înapoi” („We need to take back our country”). În acest caz, mesajul apărea sub o fotografie cu o femeie purtând hijab, însoțită de legenda „teroristă deghizată”, potrivit documentelor. Comisia a concluzionat că utilizatorul respectiv a fost expus la „discurs ilegal instigator la ură”.
Comisia parlamentară americană a argumentat că expresia „Vrem țara înapoi” este „o formulare politică obișnuită și inofensivă”, utilizată inclusiv de Kamala Harris.
În cadrul aceluiași atelier, Comisia a cerut platformelor să ia în considerare și conținutul satiric sau sub formă de meme.
Potrivit raportului Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, evenimentul a fost păstrat secret pentru că „executivul european dorește să-și ascundă intențiile de cenzură”.
Comisia se întâlnește în mod regulat cu companii de tehnologie și alți actori relevanți pentru a oferi informații despre procesul său legislativ. Unele dintre aceste întâlniri — inclusiv cele legate de cazuri de concurență — sunt publice, însă altele se desfășoară în condiții variabile de confidențialitate.
Raportul critică, de asemenea, sistemul actorilor terți (factcheck)— cum ar fi organismele de raportare „de încredere” sau entitățile de soluționare extrajudiciară a disputelor — acuzând lipsa de imparțialitate și independență față de autorități.
Un alt punct criticat este obligativitatea ca verificatorii de fapte („fact-checkerii”) să fie aprobați de autoritățile de reglementare. Raportul indică existența unor conflicte de interese legate de misiunea acestor organizații, sursele lor de finanțare sau litigii pe care le-au inițiat împotriva platformelor tehnologice.
Raportul acuză și regimul impus platformelor online foarte mari (VLOP), cele cu peste 45 de milioane de utilizatori activi lunar în UE. Potrivit documentului, aceste desemnări sunt „folosite pentru a împovăra firmele non-europene”, în timp ce companiile din UE beneficiază de derogări.
Un caz care a atras atenția parlamentarilor americani: Spotify a fost autorizată să-și separe serviciile de muzică și podcasturi, evitând astfel regulile mai stricte aplicabile VLOP. În primul trimestru al anului 2025, compania suedeză a raportat 689 de milioane de utilizatori activi lunar, dintre care 37% sunt din Europa.
Europa își exportă cenzura în toată lumea
Potrivit raportului, efectul cumulativ al acestor politici este că UE își exportă propriul model ideologic de control al informației. Deși DSA este prezentat ca un mecanism de protecție a utilizatorilor, în practică funcționează ca o rețea birocratică de suprimare a dezbaterii publice. Iar acest model este acum aplicat inclusiv în afara Europei, afectând libertăți fundamentale protejate de Constituția americană.
Raportul Comisiei Judiciare ridică un semnal de alarmă: DSA nu este doar o lege europeană, ci un mecanism transnațional care poate redefini granițele libertății de exprimare în era digitală. Dacă acest model se extinde, ar putea apărea o „cortină digitală” între cetățeni și adevărul politic, între democrație și un nou tip de cenzură instituționalizată.
Un exercițiu în special evidențiază obiectivele Comisiei Europene în materie de cenzură. O sesiune tematică din cadrul atelierului s-a concentrat pe „diseminarea conținutului ilegal” și a oferit exemple concrete de „discurs instigator la ură ilegal” în sensul prevăzut de DSA. Printre acestea se afla și o postare ipotetică cu mesajul „vrem țara înapoi”. Această formulare, frecvent utilizată în discursul politic din Statele Unite — de fosta vicepreședintă Kamala Harris, senatoarea Elizabeth Warren sau președintele Donald Trump — exprimă nemulțumirea față de situația actuală și promisiunea unei schimbări politice. Însă, în Europa, simpla postare a acestei fraze ar putea fi considerată ilegală — iar platformele sunt obligate să o cenzureze pentru a evita amenzi uriașe.
se arata în raportul Congresului
Am citit și raportul american despre celebrul DSA....Băi oameni buni,este halucinant:
— DexV ???????? (@DEXVirus) July 26, 2025
-Toate platformele; de la forumul ăla obscur de gaming până la Facebook - au obligaţia să ia imediat „măsuri imediate" când cineva postează ceva potenţial ilegal. Tradus: vine un bot,îţi…
