Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pledează pentru introducerea unui sistem de acces progresiv pe platformele online, adaptat strict în funcție de vârstă. În timp ce diverse state europene adoptă deja măsuri fragmentate, inițiativa Ursulei von der Leyen deschide calea către o armonizare istorică a regulilor la nivelul întregii Uniuni Europene, punând o presiune uriașă pe giganți tech precum Meta și TikTok, scrie Le Figaro. Planul Ursulei von der Leyen de a introduce un „acces gradual” pe rețelele sociale, condiționat de aplicații europene de verificare a vârstei, ascunde o realitate mult mai sumbră: pentru a demonstra că nu ești minor, fiecare utilizator din Uniunea Europeană va fi obligat să își decline identitatea digitală în fața platformelor și a statului. Ceea ce este prezentat ca o schimbare culturală salvatoare riscă să devină, în fapt, sfârșitul definitiv al anonimatului pe internet și un pas periculos către un control digital absolut
Ursula von der Leyen ar urma să se pronunțe la toamnă cu privire la o eventuală interdicție a rețelelor sociale la nivel european. Un comitet de experți și-a prezentat concluziile luni președintei Comisiei Europene, care va formula propuneri la începutul anului școlar.
„Trebuie să avem în vedere un acces progresiv și gradual pentru diferite categorii de vârstă” la rețelele sociale și la alte platforme online. În acești termeni a reacționat luni Ursula von der Leyen, în momentul în care a primit un raport al experților privind reglementarea rețelelor sociale.
În timp ce aproximativ douăzeci de țări, printre care și Australia, au legiferat deja sau intenționează să facă acest lucru în ceea ce privește accesul tinerilor la aplicațiile sociale, președinta Comisiei Europene înființase în urmă cu nouă luni un comitet de experți independenți. Acesta a fost prezidat de epidemiologul francez Maria Melchior și de universitarul german Jörg Fegert, expert în psihiatrie infantilă. Aceștia au intervievat tineri, părinți, educatori, precum și specialiști.
„Vom continua să consolidăm legislația” din jurul platformelor online, a insistat Ursula von der Leyen. Aceasta din urmă va anunța la sfârșitul verii ce abordare dorește să prioritizeze pentru a armoniza reglementarea rețelelor sociale la nivel european. „Părinții sunt cei care cresc copiii, nu algoritmii prădători”, a declarat ea, amintind totodată că minorii sub 16 ani petrec între 4 și 6 ore pe zi în fața ecranelor și că 60% dintre ei suferă de probleme mentale sau psihosociale. „Va fi nevoie de timp pentru ca această schimbare culturală să prindă rădăcini”, a mai avertizat președinta Comisiei, comparând viitoarea reglementare cu introducerea interdicției consumului de alcool pentru minori sau cu obligativitatea purtării centurii de siguranță.
Verificarea vârstei
Între timp, ea pare să rețină mai multe principii din raport. „Fără ecrane înainte de vârsta de 3 ani”, a subliniat președinta Comisiei Europene. Înainte de 13 ani, accesul la rețelele sociale ar trebui să fie permis doar sub supravegherea unui adult (părinți, profesori...) și pentru o durată limitată. Apoi, începând cu vârsta de 13 ani, se are în vedere un „acces progresiv”, care va depinde de „dovezile aduse de platforme” că produsele și conținuturile lor sunt adaptate acestui public.
Prezentă la Bruxelles alături de Ursula von der Leyen, epidemiologul Maria Melchior a evidențiat un principiu cheie, „siguranța prin design” (safety by design), arătând cu degetul spre anumite „funcționalități adictive” problematice ale platformelor: derularea infinită a conținutului (infinite scroll), redarea automată a videoclipurilor, contactele nesolicitate...
„Măsuri suplimentare de verificare a vârstei” vor trebui cuplate cu aceste principii, a insistat universitarul german Jörg Fegert. Bruxelles-ul a prezentat în primăvară o aplicație europeană de verificare a vârstei, aflată în prezent în faza de testare. Cercetătorul pledează, de asemenea, pentru o îmbunătățire a mecanismelor prin care utilizatorii pot depune plângeri în fața conținuturilor inadecvate. „Avem nevoie de o soluție durabilă pentru a evita propagarea conținuturilor infracționale pe internet”, a subliniat el. „Ceea ce este interzis în lumea reală trebuie, de asemenea, să fie urmărit și penalizat în lumea digitală”.
Spre o armonizare europeană
Aceste concluzii ar putea deschide calea pentru o armonizare a regulilor la nivel european. Bruxelles-ul analizează astfel oportunitatea de a institui o „majoritate digitală” la scara întregii Uniuni Europene, după modelul Australiei, care a introdus-o în decembrie anul trecut. Asta deoarece, în momentul de față, țările europene avansează fiecare pe cont propriu, în ordine dispersată și cu limite de vârstă diferite.
Astfel, în Portugalia, o propunere de lege depusă în februarie de aleșii partidului de dreapta aflat la putere stabilește la 16 ani „majoritatea digitală pentru accesul autonom la platforme, servicii, jocuri și aplicații”. În Spania, un proiect de lege dezvăluit în martie 2025, aflat în curs de examinare în Congresul Deputaților, prevede creșterea la 16 ani a vârstei minime pentru înregistrarea pe o rețea socială (față de 14 ani în prezent).
În Italia, o propunere de lege aflată în curs de examinare prevede interzicerea rețelelor sociale pentru cei sub 15 ani. Guvernul grec a anunțat la începutul lunii aprilie că dorește să interzică accesul celor sub 15 ani începând din ianuarie 2027, în timp ce Austria și Slovenia pregătesc proiecte de lege pentru o interdicție aplicată celor sub 14 și, respectiv, 15 ani. În Germania, unde cancelarul Friedrich Merz este în favoarea unei restricții sau chiar a unei interdicții pentru minori, o comisie de experți a propus două opțiuni: o interdicție graduală în funcție de vârstă sau restricții specifice în funcție de platformă.
Însă Franța ar putea fi una dintre primele țări europene în care această interdicție va intra în vigoare pentru cei sub 15 ani, la 1 septembrie viitor. Adunarea Națională și ulterior Senatul au votat în favoarea unei propuneri de lege a deputatei macroniste Laure Miller. Totuși, cea mai recentă versiune a textului, care prevede interzicerea celor mai nocive platforme, a fost considerată incompatibilă cu dreptul european de către Comisie. Prin urmare, parlamentarii trebuie să își revizuiască proiectul în cadrul unei comisii mixte paritare. Guvernul și Palatul Élysée speră în continuare că aceștia vor reuși să ajungă la un acord în vederea aplicării legii din toamnă.
Instituirea unei armonizări în cadrul UE ar permite evitarea unei fragmentări prin multiplicarea reglementărilor naționale. Aceasta ar fi, prin natura sa, mai ușor de impus platformelor, mai ales că reglementarea lor este deja în mare parte apanajul Bruxelles-ului, în coordonare cu autoritățile naționale. De altfel, subiectul nu întrunește unanimitatea printre cele 27 de state membre, unele țări, precum Estonia, opunându-se interdicțiilor absolute.
TikTok și Meta, sub presiune
Președinta Comisiei Europene, căreia îi place să amintească faptul că este mamă a șapte copii, s-a declarat personal în favoarea interzicerii rețelelor sociale pentru minori, la fel cum este interzisă vânzarea de alcool sau țigări către aceștia. Totuși, ea a dat asigurări că analizează toate opțiunile, care variază de la o interdicție pură și simplă până la limitări graduale în funcție de vârstă, așa cum recomandă comitetul de experți.
În paralel, Bruxelles-ul continuă să pună presiune pe platforme pentru ca acestea să țină cont de bunăstarea fizică și mentală a utilizatorilor, în cadrul prerogativelor sale existente. Astfel, vineri, Comisia a ordonat grupului american Meta să modifice interfețele Instagram și Facebook, pe care le consideră mult prea „adictive”, sub amenințarea unei amenzi severe, o solicitare similară fiind adresată și platformei TikTok la începutul anului.
