Comisia Europeană a intrat în vizorul mediatorului european (Ombudsman) Teresa Anjinh după ce a refuzat să facă publice mesajele dintr-o conversație privată de pe WhatsApp, denumită „Grupul de la Washington”. Din acest grup informal, dar extrem de activ, făceau parte lideri cheie precum Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron și Sir Keir Starmer, iar scopul principal era coordonarea rapidă în fața declarațiilor și deciziilor imprevizibile ale lui Donald Trump. Deși jurnaliștii de investigație au cerut transparență, Bruxelles-ul a blocat accesul la discuții, invocând riscuri majore pentru relațiile internaționale, scrie The Independent
Comisia Europeană a respins o cerere de publicare a detaliilor conversației, din care făceau parte Emmanuel Macron și Sir Keir Starmer.
Comisia Europeană este investigată din cauza unui grup de chat secret din care făceau parte Ursula von der Leyen, Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, în care s-a discutat despre cum să gestioneze relația cu Donald Trump, potrivit unor rapoarte.
Se pare că din grup făceau parte premierul britanic Sir Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni. Însă conținutul conversației a rămas privat, după ce Comisia Europeană a respins solicitările unei companii media de a oferi acces la această corespondență.
Avocatul Poporului din UE (Ombudsmanul), Teresa Anjinho, a trimis vineri o scrisoare doamnei von der Leyen, anunțând că va deschide o anchetă cu privire la gestionarea acestei solicitări, pentru a stabili dacă Executivul european a dat dovadă de lipsă de transparență.
Organizația olandeză de jurnalism de investigație „Follow the Money” a solicitat acces la corespondență în luna ianuarie, însă cererea a fost respinsă de Comisie, pe motiv că publicarea mesajelor ar putea afecta relațiile UE cu țări din afara blocului comunitar.
Se preconizează că investigația va dura câteva luni, o întâlnire între reprezentanții Comisiei și Teresa Anjinho fiind programată abia la jumătatea lunii iulie.
În decizia inițială de refuz, emisă la începutul lunii martie, Comisia a argumentat că există „un contact permanent, informal și personal cu șefii de stat și de guvern din țări terțe și din statele membre, atât la nivel verbal, cât și în scris”. Instituția a adăugat că accesul la aceste schimburi de mesaje nu este de interes public.
Ulterior, reclamantul a susținut că instituția nu a explicat suficient refuzul de a acorda acces. Drept răspuns, Comisia a refuzat din nou, invocând o „excepție legată de protecția interesului public în ceea ce privește relațiile internaționale”.
În acel răspuns din 20 mai, Comisia nu a exprimat o poziție clară cu privire la faptul dacă schimburile de mesaje din grupul de chat constituie sau nu documente pe care instituția le deține în mod oficial.
După aceea, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului, argumentând că Executivul european nu a efectuat o evaluare a documentelor solicitate și nu a analizat posibilitatea de a acorda un acces parțial, în loc de unul total.
Acesta a susținut că instituția nu a demonstrat niciun prejudiciu concret care ar fi cauzat de publicarea mesajelor și nu a oferit nicio informație referitoare la existența, deținerea și păstrarea acestora. Ombudsmanul a solicitat, de asemenea, toate documentele Comisiei care fac obiectul cererii de acces introduse de reclamant.
Publicația Politico a relatat pentru prima dată despre așa-numitul „Grup de la Washington” în luna ianuarie, o sursă dezvăluind că liderii își trimiteau mesaje ori de câte ori Trump făcea sau spunea ceva potențial dăunător.
„Când lucrurile încep să se miște rapid, este greu să realizezi coordonarea, iar acest grup de chat este cu adevărat eficient”, a declarat pentru publicație o sursă familiarizată cu această organizare. „Spune multe despre relațiile personale și despre importanța lor.”
Grupul, descris ca fiind „informal, dar activ”, a fost înființat după ce liderii europeni au vizitat Casa Albă alături de Zelenski în luna august a anului trecut.
Inițial, liderii europeni au fost atenți să nu-l supere pe Trump atunci când acesta și-a început al doilea mandat în ianuarie anul trecut, de teamă să nu-i provoace mânia, însă de atunci au devenit mai îndrăzneți în a-l critica public. Macron și Merz, în special, s-au opus vocal războiului acestuia din Iran.
La începutul acestui an, a izbucnit o dispută diplomatică după ce mai mulți lideri europeni au vorbit în termeni disprețuitori despre oficiali din administrația Trump, în timpul unei teleconferințe de grup.
Macron le-a transmis liderilor europeni că Trump ar putea „trăda” Ucraina, obligând-o să renunțe la teritorii „fără a exista o claritate privind garanțiile de securitate”, după cum a relatat ziarul german Der Spiegel.
În comentarii care par să se refere la trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cancelarul german Merz a spus: „Se joacă cu noi, atât cu voi, cât și cu noi”.
Președintele finlandez, Alexander Stubb, care are o relație caldă cu Trump, a declarat: „Nu trebuie să-i lăsăm singuri pe Ucraina și pe Volodimir cu acești tipi”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost de acord, afirmând:
„Sunt de acord cu Alexander – trebuie să-l protejăm pe Volodimir”.
