Comisia Europeană vrea să mai împrumute Ucrainei 45 de miliarde de euro, garantați din bugetul comun al Uniunii. Banii ar acoperi două treimi din gaura bugetară a Kievului pentru anul viitor, estimată la 70 de miliarde de euro. Planul vine peste împrumutul de 90 de miliarde deja aprobat și ar urma să fie prezentat statelor membre miercuri, potrivit Financial Times, care citează patru surse familiare cu propunerea.
Mecanismul e același ca anul trecut, când Uniunea s-a împrumutat pentru prima dată în bloc ca să finanțeze Ucraina. Cele 90 de miliarde trebuiau să acopere nevoile Kievului pentru anul acesta și pentru anul viitor. Distrugerile tot mai mari provocate de atacurile rusești au lărgit însă deficitul. Restul de 25 de miliarde ar urma să vină de la Marea Britanie, Canada, Japonia, Norvegia și alți aliați occidentali. Doar Londra a anunțat deja un pachet de 10 miliarde de lire sterline pe trei ani, pentru economie și apărare.
Patru state spun nu, iar Berlinul lovește în bani
Noul împrumut are nevoie de acordul tuturor celor 27 de state. Cehia, Slovacia și Ungaria, care au stat deoparte și la împrumutul de 90 de miliarde, au anunțat că nu vor participa nici acum. Li s-a alăturat Bulgaria. Toate patru primesc mai mulți bani din bugetul UE decât contribuie.
Germania, cel mai mare contribuitor net la bugetul Uniunii și cel mai mare donator european al Ucrainei, a răspuns cu cea mai grea armă pe care o are. Cancelarul Friedrich Merz i-a scris președintelui Consiliului European, António Costa, că nu va aproba bugetul multianual 2028–2034 dacă toate statele nu contribuie la finanțarea Ucrainei. În scrisoare, a argumentat că e nedrept ca cei patru să ceară sprijinul Berlinului pentru fondurile de coeziune și să refuze în același timp să împartă povara.
„Sprijinirea Ucrainei este o responsabilitate europeană comună, nu responsabilitatea unor state membre individuale. De aceea, întrebarea cum vom finanța Ucraina în anii următori, dacă va fi nevoie, își are locul firesc în contextul acestor negocieri bugetare”, a spus Merz. Și: „În opinia mea, continuarea pe acest drum nu este o opțiune bună. Trebuie să integrăm pe deplin politica față de Ucraina în bugetul UE.”
„Șantaj clasic”
Reacția a venit imediat. „Ce face cancelarul german este un șantaj clasic și îl resping”, a spus premierul slovac Robert Fico, la o întâlnire cu omologul ceh Andrej Babiš la Bratislava. Fico a amenințat că poate pune și el veto pe bugetul multianual, care se adoptă tot prin unanimitate.
Babiš i-a scris lui Costa, într-o scrisoare văzută de Financial Times: „Un acord privind finanțarea viitoare a Ucrainei nu poate fi o precondiție pentru adoptarea următorului buget al UE, iar Uniunea Europeană trebuie să-și păstreze capacitatea de a-și defini și finanța în mod independent politicile și prioritățile pe termen lung, indiferent de evoluția situației.” În fața presei, a fost și mai direct: „Sunt complet împotrivă, pentru că bugetul european este despre țările europene, iar ajutorul pentru Ucraina trebuie să-l discutăm separat.”
Nici noul premier al Ungariei, Péter Magyar, care a reparat relațiile cu Bruxelles-ul după plecarea lui Viktor Orbán, nu i-a dat dreptate lui Merz, deși a vorbit chiar lângă el, la Berlin: „Aș dori să notez aici, diplomatic și cu tot respectul, în calitate de prim-ministru al Ungariei, că nu consider neapărat abordarea corectă ca bugetul european, care este de fapt destinat pentru șapte ani și pentru Europa”, să fie „legat de alte chestiuni”.
Fisura ajunge și la prietenii Kievului
Șantajul bugetar îi neliniștește și pe susținătorii Ucrainei. Irlanda, care deține președinția Consiliului UE și vrea să încheie acordul pe buget până la finalul mandatului, a spus prin premierul Micheál Martin că înțelege mișcarea lui Merz, dar are „unele îngrijorări”. Martin consideră împrumutul în bloc calea „cea mai eficientă”, dar avertizează: „Asta nu înseamnă că așa va fi pentru totdeauna.”
Premierul suedez Ulf Kristersson a tras linia roșie de partea Berlinului: „Nu putem accepta ca unele țări să spună că pur și simplu nu participă. Cred că acest lucru este total inacceptabil.”
Miza: summitul din 26–27 noiembrie
Cele două dosare, împrumutul pentru Ucraina și bugetul pe șapte ani, au devenit de fapt unul singur. Liderii europeni le discută la summitul de la Bruxelles din 26–27 noiembrie, iar Comisia vrea o decizie până la sfârșitul anului. Între timp, Consiliul UE a aprobat cea mai mare tranșă unică din programul Ukraine Facility, de aproape 8 miliarde de euro. Banii din program nu mai ajung însă, iar de aici vine nevoia unui nou împrumut.
Anul trecut, Ungaria, Slovacia și Cehia au fost lăsate să stea deoparte în schimbul tăcerii. Acum Berlinul spune clar că această scutire s-a terminat, iar Uniunea intră în cea mai dură negociere bugetară din ultimii ani.



