Cum apărăm independența justiției: la Iași, magistrați europeni au dezbătut lecțiile istoriei

16 Noi 2026
Cum apărăm independența justiției: la Iași, magistrați europeni au dezbătut lecțiile istoriei

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților Europeni pentru Democrație și Libertăți (MEDEL), în parteneriat cu Institutul Național al Magistraturii (INM) și Curtea de Apel Iași, au organizat vineri, 13 noiembrie 2026, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, conferința internațională „Magistratura – lecții ale istoriei”.

Evenimentul a reunit magistrați și reprezentanți ai instituțiilor judiciare din mai multe state europene, în intervenții dedicate experiențelor istorice din România, Franța, Portugalia, Polonia, Italia, Ungaria și Turcia. Magistrații au prezentat câte un moment istoric de referință pentru magistratura țării respective, de la procese care au marcat istoria până la momente de criză în care independența justiției a fost grav periclitată.

Lecția care se desprinde din experiențele istorice ne învață că slăbirea statutului magistratului și delegitimarea publică a justiției preced adesea procese mai ample de declin democratic.

Într-un context internațional în care normele democratice sunt contestate, iar atacurile asupra magistraților devin tot mai frecvente și mai coordonate, organizatorii au arătat că apărarea independenței justiției este condiția esențială pentru protejarea drepturilor și libertăților fiecărei persoane. Ei au subliniat că independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci o condiție instituțională pentru prevenirea arbitrariului, pentru egalitatea în fața legii și pentru garantarea libertății cetățenilor.

Abordarea comparativă a permis identificarea unor repere comune privind rolul magistratului în apărarea libertăților, în limitarea abuzului de putere și în consolidarea statului de drept față de amenințări care revin sub forme diferite, de la o epocă la alta și de la o țară la alta.

Conferința a reunit peste 70 de participanți, magistrați români și reprezentanți ai asociațiilor profesionale din 12 state europene.

PREZENTARE EXTINSĂ

Cuvântul de deschidere și participanții

Cuvântul de deschidere a fost rostit de Dana Gîrbovan, președintele UNJR, Mariarosaria Guglielmi, președintele MEDEL, Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii și Anda Crișu-Ciocântă, președintele Curții de Apel Iași, iar Simona Camelia Marcu, directorul Institutului Național al Magistraturii, a transmis participanților un cuvânt de deschidere în scris.

Doamna Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a deschis lucrările conferinței subliniind importanța istoriei pentru înțelegerea rolului esențial al justiției în apărarea libertății și demnității umane. Pornind de la faptul că justiția nu și-a asumat niciodată rolul avut în susținerea stalinizării țării și a dictaturii comuniste, președintele UNJR a arătat că această lipsă de asumare a permis perpetuarea unor mentalități ale regimului mult timp după schimbarea acestuia, cu consecințe dramatice asupra drepturilor fundamentale și libertăților cetățenilor. Cunoașterea istoriei este așadar condiția și șansa de a recunoaște în prezent pericolele din trecut. „Istoria magistraturii române a avut însă și eroii ei, magistrați care au pus onoarea și datoria mai presus de orice, au refuzat să devină instrumente ale represiunii și ne-au lăsat poate cea mai importantă moștenire: cea a căii de urmat în perioade de răscruce”, a declarat președintele UNJR.

Doamna Mariarosaria Guglielmi, președintele MEDEL, a subliniat angajamentul asociației față de democrație și față de nevoia de a sprijini sistemele judiciare să facă față provocărilor interne și externe, precum și lungul drum parcurs de asociație de la înființare până în prezent, modelul gândit de fondatori reprezentând o sursă de inspirație în toate eforturile depuse. Totodată, a evocat rolul MEDEL în identificarea din faze incipiente a tendințelor periculoase pentru democrație, precum și în înființarea și susținerea instituțiilor judiciare independente care să respecte principiile statului de drept atât în fostele state est-europene din blocul comunist, cât și în statele din sudul Europei. O mențiune particulară a fost făcută referitor la necesitatea continuării demersurilor de susținere a judecătorilor din Turcia, nevoiți să facă față unor grele încercări din 2016 până în prezent, situația fostului președinte al asociației independente de judecători și procurori din Turcia (Yarsav), Murat Arslan, fiind evocată ca exemplu de neabătut angajament și curaj în apărarea justiției și a statului de drept.

Domnul Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a arătat că istoria justiției este, totodată, istoria relației dintre putere și limitele ei, iar una dintre cele mai incomode lecții ale trecutului este că nedreptatea nu s-a înfăptuit întotdeauna în absența legii, ci uneori chiar prin intermediul ei. El a atras atenția că, în democrațiile de astăzi, presiunile asupra magistraților îmbracă forme mai subtile, de la contestarea sistematică a autorității instanțelor până la delegitimarea publică a magistraților, și că apărarea independenței presupune atât respectarea hotărârilor judecătorești definitive, inclusiv de către autoritățile statului, cât și asumarea responsabilităților care însoțesc această independență. „Statul de drept nu este pus cu adevărat la încercare atunci când hotărârile judecătorești convin puterii, ci mai ales atunci când acestea o contrazic”, a subliniat președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Doamna Simona Marcu, directorul Institutului Național al Magistraturii, a arătat în cuvântul transmis participanților că independența justiției nu se construiește doar prin asimilarea unor valori și prin înțelegerea unor principii, ci ea trebuie asumată ca fiind câștigul cel mai de preț al unei magistraturi libere de orice influențe, politice și nu numai. Totodată, a evocat că independența nu este un dat, ci trebuie întreținută zi de zi, nu e ceva câștigat pentru totdeauna. Un cuvânt aparte a fost dedicat datoriei enorme pe care o avem față de înaintașii noștri, eroi magistrați cunoscuți și necunoscuți, care în vremuri grele au înțeles că fără independență munca lor e lipsită de sens și nu au cedat presiunilor, indiferent de natura lor. „Într-o lume în care puțini se mai întorc spre trecut, iar AI pare că ne răspunde instant la orice întrebare, este obligatoriu să ne preocupăm ca viitoarele generații de magistrați să-și cunoască rădăcinile, să aibă modele, să se raporteze corect la prezent și la provocările inerente”, a transmis directorul INM.

Doamna Anda Crișu-Ciocântă, președintele Curții de Apel Iași, a vorbit despre semnificația simbolică a Aulei Magna „Mihai Eminescu”, în care s-a desfășurat conferința, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” fiind cea mai veche universitate modernă din România. Evocând figura lui Demostene Botez (1893–1973), avocat, scriitor și academician, absolvent al Facultății de Drept din Iași, președintele Curții de Apel Iași a readus în atenție cuvintele acestuia despre magistrații de odinioară, pe care i-a descris drept „integri în conștiința și după concepția lor socială retrogradă, dar această austeritate în viața lor pentru o idee pe care o credeau pură le adusese un mare prestigiu. Trăiau foarte izolați, într-o lume în care articolele de legi înlocuiau viața care nu se poate codifica, în încrederea absolută, sobră, că tot ce fac e drept și curat, ceea ce, în fond, implica jertfirea trăirii lor normale.”

Dezbaterile au fost moderate de Iulia Craiu, judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar concluziile conferinței au fost prezentate de Dana Gîrbovan și Mariarosaria Guglielmi.

Panelul 1: România, Franța, Portugalia și Polonia

România: Vasile Sturdza și valorile fondatoare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție

Dana Gîrbovan, președintele UNJR, a prezentat primii ani de activitate ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, între 1862 și 1868, ani în care independența, imparțialitatea și responsabilitatea justiției s-au conturat ca pietre de temelie ale justiției române. Prezentarea domniei sale a urmărit rolul primului președinte al Curții, Vasile Sturdza, în identificarea și apărarea acestor valori. De la declarația de independență din 1863, survenită după procesul miniștrilor din guvernul Manolache Costache Epureanu, până la demisia sa din 1868, ca protest pentru încălcarea inamovibilității a patru judecători ai instanței supreme, Vasile Sturdza a rămas un reper în istoria magistraturii și un exemplu despre o viață în care principiile sunt trăite zi de zi, nu declamate răsunător și gălăgios. „Fără emfază și fără compromisuri, primul președinte al Casației a pus la temelia instanței supreme din România valorile esențiale, universale și perene ale justiției în societate: inamovibilitatea ca garanție a drepturilor cetățenilor, responsabilitate în fața celor judecați, asigurarea păcii sociale, a încrederii în justiție și, nu în ultimul rând, a unității țării”, a subliniat judecătorul român.

Franța: procese de referință, de la crimele celui de-al Doilea Război Mondial la atentatele din 13 noiembrie 2015

Simon Chardenoux, procuror, reprezentant al Syndicat de la Magistrature, a arătat cum procesele pentru crimele comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – de la epurarea judiciară de după Eliberare până la procesul lui Klaus Barbie, primul proces filmat integral în Franța – au adus treptat în prim-plan vocea victimelor și dimensiunea memorială a justiției, iar aceste lecții au fost valorificate în organizarea procesului atentatelor teroriste din 13 noiembrie 2015 de la Paris, desfășurat pe parcursul a 148 de zile de audieri, cu 2.234 de părți civile. „Exigențele statului de drept nu se limitează la respectarea normelor juridice superioare, ci influențează și funcționarea practică a sistemului de justiție, reflectându-se în căutarea unei justiții de mai bună calitate, mai bine organizate și mai bine înțelese de cetățeni”, a arătat procurorul francez.

Polonia: degradarea independenței justiției în perioada interbelică

Piotr Wicherek, judecător la tribunalul regional din Tarnów, a prezentat etapele prin care independența justiției din Polonia a fost limitată între 1926 și 1939, de la reorganizarea instanțelor și comisiile de verificare a judecătorilor până la procesul de la Brest, și a comparat acest parcurs cu evoluțiile de după 2015, arătând totodată ce diferențiază cele două perioade. „Scoaterea unei singure cărămizi din zidul independenței judiciare poate face ca celelalte să înceapă să cadă pe neașteptate, până când întregul zid se prăbușește”, a subliniat judecătorul polonez.

Panelul 2: Italia, Ungaria și Turcia

Italia: lecții noi din procese vechi, cazurile „Mâini curate” în epoca populismului

Mariarosaria Guglielmi, președintele MEDEL, a reflectat asupra anchetelor „Mani pulite”, începute la Milano în 1992, care au scos la iveală un sistem de corupție politică extins în întreaga țară. Ea a explicat rolul pe care l-au avut garanțiile constituționale de independență ale procurorilor, precum și atacurile la adresa magistraților care au urmat după ce sprijinul public s-a diminuat. „Exercitarea dificilă a controlului juridic asupra tuturor, inclusiv asupra celor aflați în poziții de putere, este posibilă numai dacă sunt apărate independența justiției și principiile fundamentale ale constituționalismului, precum separația puterilor și egalitatea în fața legii”, a concluzionat președintele MEDEL.

Ungaria: apărarea statului de drept în cauza privind taxa de solidaritate

Anna Madarasi, judecător și purtător de cuvânt al Curții Regionale a Capitalei Budapesta, copreședinte al asociației Res Iudicata, a prezentat o serie de litigii de contencios administrativ privind contribuția de solidaritate datorată bugetului central de municipalitățile cu o capacitate fiscală mai mare. Potrivit prezentării, un decret guvernamental din februarie 2026 a interzis procesele inițiate de municipalități privind această contribuție și a dispus încetarea celor în curs. Ca răspuns la această încălcare flagrantă a dreptului de acces la instanță, o judecătoare învestită cu acest tip de cauze, în loc să închidă dosarele, a suspendat procedura și a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Constituțională. Ulterior, în mai 2026 Curtea Constituțională a anulat retroactiv dispozițiile respective ale decretului. „Chiar și un singur judecător poate produce o schimbare și poate face istorie prin deciziile sale în vremuri foarte dificile”, a arătat vorbitoarea.

Turcia: statul de drept în era „hard power”

Yavuz Aydin, fost judecător din Turcia, cofondator al Asociației Justiție pentru Statul de Drept, a abordat provocările privind respectarea statului de drept în era „hard power”, pornind de la exemplul Turciei, actor geopolitic important, și de la tensiunea dintre realpolitik și statul de drept. Potrivit prezentării sale, după iulie 2016 aproximativ 4.500 de judecători și procurori au fost îndepărtați din funcție, iar circa 2.500 au fost arestați, o parte dintre aceștia fiind încă în închisoare. El a prezentat reacțiile organizațiilor judiciare europene, ale Consiliului Europei și ale Uniunii Europene, precum și avizul Comisiei de la Veneția din 2024, potrivit căruia Consiliul Judecătorilor și Procurorilor din Turcia nu este independent, fiind conceput astfel încât să fie dominat de executiv. A arătat că 44% dintre cauzele pendinte la Curtea Europeană a Drepturilor Omului provin din Turcia și a ilustrat problema neexecutării hotărârilor Curții prin cazul Osman Kavala. Amintind cuvintele lui Montesquieu „nu există tiranie mai mare decât aceea înfăptuită sub scutul legii și în numele justiției” și invocând hotărârea CEDO în cauza Baka împotriva Ungariei, el a subliniat că, atunci când independența justiției și statul de drept sunt în joc, pentru judecători nu este doar un drept, ci și o responsabilitate să vorbească, discursul său încheindu-se cu întrebarea: „Ce se întâmplă atunci când judecătorii tac?”

Concluzii

Intervențiile din cele două paneluri, deși au privit state, epoci și contexte foarte diferite, au conturat o serie de concluzii comune.

Prima este că independența justiției protejează în primul rând persoana care se înfățișează în fața instanței, nu corpul magistraților, iar autoritatea hotărârilor judecătorești trebuie respectată și atunci când acestea nu convin majorității politice sau opiniei publice a momentului.

A doua este că regresul democratic începe rareori printr-o ruptură vizibilă și se produce, mai degrabă, treptat, prin măsuri insidioase care pot avea o justificare legală, de la transferuri și comisii de vetting sau epurare până la delegitimarea publică a magistraților, astfel încât simpla existență a instanțelor nu garantează, prin ea însăși, statul de drept.

A treia este că atacurile din prezent la adresa independenței sistemelor judiciare sunt întotdeauna parte a unui proiect mai amplu, în care încălcarea regulilor și mecanismelor democratice reprezintă doar un prim pas către un semnificativ regres în politicile privind drepturile și libertățile cetățenilor.

Participanții au arătat, de asemenea, că independența are nevoie de garanții instituționale, de competență profesională și de responsabilitate pentru a rămâne credibilă și că ea nu este niciodată dobândită definitiv, ci trebuie apărată de fiecare generație de magistrați, uneori cu un cost personal important. În acest sens, cunoașterea istoriei a fost privită ca o parte a formării judecătorilor și procurorilor, deoarece îi ajută să recunoască din timp riscuri care pot reapărea sub alte denumiri sau cu alte metode de implementare.

În sfârșit, conferința a evidențiat dimensiunea europeană a acestor probleme, faptul că ele se regăsesc, în forme nu neapărat similare, dar substanțial comune, în state diferite și epoci diferite. Organizatorii au exprimat speranța că întâlnirea de la Iași va fi un început, nu un sfârșit, al unei discuții pe care magistrații din state diferite o vor continua împreună, pentru a găsi mijloace de a combate tendințele de regres.

Despre organizatori

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), condusă de Dana Gîrbovan, este o asociație profesională a judecătorilor, înființată în 2007, cu scopul de a dezbate public problemele justiției și de a propune soluții cu privire la acestea, luptând de atunci în mod constant pentru independența și eficiența justiției. UNJR este membră a MEDEL, în al cărui comitet executiv are reprezentanți din 2008, iar din decembrie 2017 un reprezentant al asociației a fost ales secretar general al MEDEL, funcție ocupată și în prezent. De-a lungul timpului, UNJR a organizat conferințe pe teme sensibile, dar importante pentru justiție, a formulat critici asumate și curajoase, indiferent de cine deținea puterea politică în momentele respective, a adus contribuții substanțiale în comisiile parlamentare la toate proiectele de modificare ale legilor justiției și a menținut, de aproape douăzeci de ani, un dialog constant cu instituțiile europene. Mai multe detalii despre activitatea asociației se regăsesc aici: unjr.eu.

Asociația Magistraților Europeni pentru Democrație și Libertăți (MEDEL, în franceză Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés), prezidată de Mariarosaria Guglielmi, reunește în prezent 23 de organizații de judecători și procurori, care reprezintă magistrați din 16 state europene. De-a lungul timpului, MEDEL a devenit un actor important al dezbaterii juridice și judiciare din spațiul european, contribuind la adoptarea unor texte precum Carta europeană a judecătorilor și recomandările Consiliului Europei privind justiția, precum și la crearea unor instituții noi, între care Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni și Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni. Din 6 martie 1995, MEDEL are statutul de ONG consultativă pe lângă Consiliul Europei. Mai multe detalii despre activitatea asociației se regăsesc aici: medelnet.eu.

Institutul Național al Magistraturii (INM), condus de doamna judecător Simona Camelia Marcu, asigură formarea inițială și continuă a judecătorilor și procurorilor din România, iar Curtea de Apel Iași, condusă de doamna judecător Anda Crișu-Ciocântă, a fost gazda locală a evenimentului, organizat în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră