Ungaria vrea să facă ce nu am reuşit noi

21 Mai 2017 | scris de Gabriela Antoniu
Ungaria vrea să facă ce nu am reuşit noi

Hotelierii şi patronii din Ungaria propun legalizarea başişului. Ei vor introducerea onorariului obligatoriu pentru seviciile din localuri, nivelul propus al bacşişului fiind de 8%-15%. O măsură similară a fost luată şi în România, în 2015, dar s-a renunţat la ea după câteva luni.

Uniunea Restaurantelor şi Hotelurilor din Ungaria (MSZESZ), autoarea propunerii, susţine că măsura ar duce la creşterea salariilor mici şi, implicit, păstrarea forţei de muncă şi „albirea” acestei ramuri a economiei ungare, conform rador.ro.

Conform propunerii, împărţirea bacşişului va fi stabilită în comun de proprietarul, administratorul şi angajaţii localului respectiv. În funcţie de înţelegerea internă a localului, din bacşişuri vor beneficia, pe lângă chelneri, şi personalul auxiliar din bucătărie, precum şi toţi cei care contribuie prin activitatea lor la servirea clientului la un nivel calitativ superior.

MSZESZ mai suţine că acest onorariu pentru servicii ar putea contribui la creşterea salariilor şi va fi foarte lesne de verificat din punct de vedere al impozitării.

Bacşişurile nu pot fi folosite de proprietarul localului în alte scopuri, nu pot fi înregistrate ca profit, şi de aceea propunerea are drept scop susţinerea intereselor angajaţilor, precizează MSZESZ.

Dacă propunerea va intra în vigoare, va trebui atrasă atenţia clienţilor aupra acestei taxe pe nota de plată şi prin indicarea acesteia pe lista de meniu.

În România, OUG 8/2015 stabilea contabilizarea şi impozitarea bacşişului. Prin bacşiş se înţelegea orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.

Operatorii economici stabileau printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămâneau la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. În cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii. 

Bacşişul trebuia evidenţiat distinct, pe un bon fiscal separat. Legea interzicea operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.

Ordonanţa, emisă în luna mai, a stârnit numeroase critici şi nemulţumiri, astfel că în luna iulie toate aceste prevederi au fost anulate prin Legea 186/2015. 

Actul normativ a abrogat dispoziţiile care definesc bacşişul, cele care stabilesc că acesta trebuie marcat pe un bon fiscal separat, precum şi cele care prevad că angajatorul poate decide dacă păstrează bacşisul sau îl distribuie angajaţilor.

Odată cu eliminarea acestor prevederi din legislatie, s-a revenit la vechiul cadru legal, conform avocat.net, care nu reglementa în niciun fel sumele suplimentare de bani primite de angajaţii din anumite ramuri de activitate sub formă de bacşiş.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră