Parlamentul European a aprobat aplicarea procedurii de urgență pentru prelungirea măsurii „Chat Control”, înregistrându-se 331 de voturi pentru și 304 împotrivă. Această victorie de etapă a susținătorilor proiectului deschide calea pentru un vot fulger ce va avea loc joi, când europarlamentarii vor decide definitiv dacă platformele online vor avea dreptul de a scana preventiv mesajele private ale cetățenilor, conform Euronews. Criticii și activiștii pentru drepturi civile avertizează că această manevră procedurală, orchestrată pe ultima sută de metri înainte de vacanța parlamentară, riscă să sacrifice definitiv confidențialitatea și libertatea de exprimare în Europa, sub pretextul protecției minorilor, scrie eurodeputatul german Patrick Breyer
Criticii au numit această legislație „controlul chaturilor” (chat control) din cauza implicațiilor sale asupra confidențialității, în special în ceea ce privește comunicațiile criptate cap-ăt-la-cap (end-to-end).
Parlamentul European urmează să voteze din nou săptămâna aceasta o legislație controversată care ar permite companiilor tehnologice să scaneze comunicațiile online pentru a depista materiale ce prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor. De data aceasta, votul se va desfășura după reguli diferite, care vor facilita aprobarea textului, datorită unei manevre politice a Partidului Popular European (PPE).
Un cadru juridic care a expirat pe 3 aprilie le permitea platformelor precum WhatsApp și Messenger să ia măsuri voluntare, prin derogare de la normele privind e-privacy (confidențialitatea în mediul electronic), pentru a identifica utilizatorii suspectați că distribuie materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor (CSAM).
În timp ce se discută o nouă versiune a legii, o prelungire temporară a acestui mecanism a fost propusă de Comisia Europeană și respinsă de Parlamentul European în luna martie, cu 311 voturi împotrivă, 228 pentru și 92 de abțineri.
Criticii au numit legislația „controlul chaturilor” din cauza implicațiilor sale asupra confidențialității, în special a efectului său asupra comunicațiilor criptate cap-ăt-la-cap.
„Copiii sunt protejați prin măsuri inteligente de aplicare a legii, nu prin scanarea mesajelor private ale milioanelor de oameni nevinovați”, a declarat pentru Euronews europarlamentarul Ignazio Marino (Verzii/EFA), definind legea ca fiind o „supraveghere în masă”.
O mișcare pentru a prelua controlul
Cu toate acestea, Partidul Popular European (PPE), cel mai mare grup din Parlament, a readus la viață prelungirea temporară printr-o procedură legislativă rar utilizată.
Europarlamentarii PPE au votat în mare parte împotrivă în luna martie din cauza unor amendamente la textul original introduse de raportoarea socialistă Birgit Sippel și de alți legislatori de stânga, amendamente care urmăreau să restricționeze sfera scanării, au explicat pentru Euronews oficiali ai grupului de centru-dreapta.
Liderul PPE, Manfred Weber, a făcut presiuni ca această prelungire să fie adoptată fără nicio modificare și a găsit o cale de a realiza acest lucru.
Potrivit unor surse oficiale care cunosc situația, pe 17 iunie, PPE i-a solicitat președintei Parlamentului, Roberta Metsola, să avanseze cu dosarul interimar, iar niciun alt grup nu s-a opus.
A doua zi, Metsola a îndemnat liderii UE să „meargă mai departe” cu legislația în timpul intervenției sale la summitul UE, iar statele membre au fost de acord, ulterior, săptămâna trecută, să reintroducă măsura interimară.
Versiunea prelungirii adoptată de țările UE nu conține modificări de substanță și ar permite furnizorilor de servicii online să detecteze, să raporteze și să elimine abuzurile sexuale online asupra copiilor până în 2028.
Măsura trebuie acum să primească undă verde din partea Parlamentului, însă mișcarea PPE implică o întorsătură procedurală care le oferă un avantaj semnificativ susținătorilor legislației.
În cadrul „procedurii legislative ordinare”, un text este adoptat doar dacă o majoritate absolută a tuturor europarlamentarilor — adică cel puțin 361 — îl respinge sau îl modifică.
În ciuda numelui său, această procedură este rar folosită în elaborarea legislației UE, deoarece Parlamentul și Consiliul își adoptă adesea propria poziție pe marginea proiectelor de lege individuale și apoi negociază detaliile versiunii finale.
„De obicei, când Parlamentul respinge un text, Consiliul oprește lucrul la el, iar Comisia îl retrage în cele din urmă. Acum, suntem obligați să trecem printr-un al doilea vot care pune sub semnul întrebării esența democrației”, a declarat pentru Euronews europarlamentarul din grupul Verzilor, Markéta Gregorová, acuzând PPE că își impune prioritățile printr-o mișcare neobișnuită.
Votul privind prelungirea va avea loc joi, dacă Parlamentul aprobă în cursul zilei de marți procedura de urgență solicitată de PPE, care face presiuni pentru adoptarea normelor interimare cât mai curând posibil.
Reacții dure din interior și din comunitatea științifică
„Atâta timp cât guvernele UE, influențate de lobby-ul giganților tehnologici din SUA, pot prelungi continuu acest status-quo prin trucuri procedurale, nu au niciun motiv să accepte conceptul Parlamentului, care este mult mai solid din punct de vedere juridic”, explică Patrick Breyer, activist pentru drepturi civile și fost europarlamentar. „Absurdul este evident în comportamentul Italiei: guvernul de la Roma a emis o declarație oficială în care avertiza ferm împotriva supravegherii în masă și a amenințării la adresa criptării, dar, paradoxal, a votat totuși în favoarea textului în Consiliu.”
Raportoarea responsabilă din cadrul Parlamentului, Birgit Sippel (S&D), și-a exprimat de asemenea nemulțumirea:
„Combaterea materialelor online ce prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor, protejând în același timp în mod proporțional confidențialitatea comunicațiilor, necesită un cadru juridic pe termen lung. Printr-o manevră incorectă, statele membre încearcă acum să împingă Parlamentul să adopte poziția lor. În calitate de raportoare, nu voi sprijini o prelungire în condițiile impuse de statele membre.”
Presiunea crește și din partea comunității științifice. Într-un apel de urgență transmis în weekend, cercetători de renume în domeniul securității cibernetice, precum prof. Carmela Troncoso (Institutul Max Planck) și prof. Bart Preneel (KU Leuven), au avertizat europarlamentarii că tehnologiile actuale de scanare prezintă rate de eroare inacceptabil de mari. Aceștia au subliniat că scanarea nețintită încalcă grav principiul proporționalității, un consens susținut de peste 800 de experți internaționali.
Cu toate acestea, prin votul de astăzi, Parlamentul a ales să își ocolească propriile comisii de specialitate, lăsând soarta confidențialității digitale europene în mâinile votului decisiv de joi.
STRASBOURG: EU Chat Control ????️????️
— Sebastián Lukomski (@lukomski_sebito) July 7, 2026
Just a few moments ago, the European Parliament approved the urgent procedure for the Chat Control extension (331 in favour, 304 against).
On Thursday, MEPs will vote on whether to allow online platforms to scan private messages. pic.twitter.com/vBgyvFCXYl
