Ritmul alert în care Berlinul își sporește capacitățile militare începe să provoace tot mai multe ezitări și îngrijorări pe continent. Germania lucrează la un program masiv de 12 miliarde de euro ce include rachete de croazieră și planoare hipersonice capabile să lovească ținte la o distanță de peste 2000 de kilometri. Deși obiectivul declarat este descurajarea amenințării ruse, viteza și amploarea acestei reînarmări ridică semne de întrebare printre observatori și parteneri, amplificând dezbaterile privind echilibrul de putere și dependența tehnologică din cadrul Europei, conform Le Figaro
Berlinul intenționează să își doteze armata cu un arsenal de lovire cu rază lungă de acțiune pentru a face față amenințării ruse la frontierele NATO, potrivit unor documente clasificate ca secret de apărare, consultate de publicația americană Politico.
Iată ceva ce nu îi va liniști pe observatorii îngrijorați de reînarmarea rapidă a Germaniei. Berlinul lucrează la un nou program de rachete în valoare de 12 miliarde de euro, potrivit publicației americane Politico, care citează surse și documente interne din Ministerul German al Apărării. Proiectul este calificat drept prioritate absolută, atât pentru Germania, cât și pentru NATO. Obiectivul său declarat este descurajarea Rusiei lui Vladimir Putin de a ataca, în condițiile în care numeroși responsabili militari europeni avertizează cu privire la riscul unui război deschis în centrul continentului înainte de sfârșitul deceniului. Franța, de exemplu, avertizează în Revizuirea sa națională strategică faptul că aceasta este „principala amenințare” pentru europeni „până în 2030”.
Germania intenționează astfel să se doteze cu un arsenal de lovire cu rază lungă de acțiune, care să îi permită armatei sale să lovească ținte situate la mii de kilometri distanță, adică „adânc în teritoriul adversarului”, potrivit documentelor citate de Politico. Țintele în cauză? Centre de comandă, aerodromuri, lansatoare de rachete sau centre de aprovizionare.
În detaliu, programul este structurat în patru tipuri de arme. Primele sunt rachete de croazieră ce pot fi achiziționate în cantități mari și la costuri reduse, pe care Germania ar dori să le desfășoare încă din 2027. Ar fi luate în calcul trei opțiuni: racheta Anthem a start-up-ului israelian Covenant, racheta BARS propusă de o companie ucraineană al cărei nume nu a fost dezvăluit și racheta Flamingo a societății ucrainene Fire Point. Capacitatea de a satura sistemele de apărare aeriană inamice cu aceste arme „eficiente din punctul de vedere al costurilor” este „indispensabilă pentru o descurajare credibilă”, estimează Ministerul German al Apărării.
„Deficit strategic”
În paralel, Germania intenționează să mizeze pe rachetele de croazieră americane Tomahawk. Cancelarul Friedrich Merz a declarat în Bundestag la începutul lunii iulie că a încheiat un acord cu administrația Trump în timpul summitului NATO de la Ankara (Turcia) pentru achiziționarea acestora, împreună cu lansatoarele lor Typhon. El vede în această achiziție mijlocul prin care țara sa poate recupera până la sfârșitul deceniului un „deficit strategic”. „Această achiziție i-ar permite Berlinului să se doteze cu o armă cu rază lungă de acțiune care și-a dovedit deja eficacitatea, până când vor fi dezvoltate alternative europene”, notează colegii de la Politico. Un demers deloc anost: Friedrich Merz își asumă astfel dependența militară și tehnologică față de Statele Unite. Această strategie a avut darul, în ultimele luni, de a-i irita pe omologii săi europeni, care îl acuză că își prioritizează propria țară în detrimentul intereselor europene.
Ultimele două componente ale planului sunt concepute în cadrul Acordului Trinity House, încheiat anul trecut între Germania și Regatul Unit. Cele două țări lucrează la o nouă rachetă de croazieră de înaltă performanță și la un glisor hipersonic, având ca orizont de timp mijlocul deceniului viitor. Ambele guverne au declarat deja public că noile lor arme cu rază lungă de acțiune ar trebui să fie capabile să atingă ținte situate la peste 2000 de kilometri. Acest proiect reprezintă cea mai mare parte din cele 12 miliarde prevăzute.
Finanțarea, precum și detaliile celor patru componente ale programului, nu au fost confirmate de Ministerul German al Apărării, care afirmă că proiectul global va trebui „supus aprobării Bundestagului german”. Majoritatea țărilor europene au inițiat un proces de reînarmare după invadarea Ucrainei în primăvara anului 2022, însă cel al Germaniei se desfășoară într-un ritm (foarte) rapid. Bugetul său pentru apărare a crescut de la 1,46% la 2,69% din PIB în patru ani și ar putea atinge 110 miliarde de euro în 2027.
