O intervenție în forță a trupelor speciale și a poliției economice ucrainene a blocat centrul Kievului, după ce mascații au interceptat un vehicul în care se aflau valize pline cu bani în numerar. Deși primele speculații de la fața locului sugerau o posibilă legătură cu rețele de call-center-uri frauduloase, autoritățile au confirmat marți, 25 august, că banii provin dintr-o amplă schemă de evaziune fiscală și spălare de bani în sectorul agricol, derulată prin intermediul a peste 60 de firme-fantomă, potrivit publicației Fakti.ua.
Autoritățile au reținut săptămâna trecută, pe 18 august, în centrul Kievului, în apropierea stației de metrou „Olimpiiska”, un autovehicul în care se afla o sumă mare de bani în numerar. Marți, 25 august, Biroul de Securitate Economică al Ucrainei și Poliția Națională au anunțat că intervenția făcea parte dintr-o operațiune mai amplă împotriva unei rețele specializate în evaziune fiscală și spălare de bani.
Potrivit anchetatorilor, rețeaua facilita tranzacții ilegale pentru companii din sectorul agricol, folosind peste 60 de firme-fantomă controlate de suspecți. Prin intermediul acestor societăți, companiile din economia reală își ascundeau o parte din venituri și își reduceau ilegal taxele datorate statului.
Schema era folosită în comerțul cu produse agricole. Marfa era cumpărată de la producători cu bani cash, fără ca tranzacțiile să fie înregistrate în contabilitate și în evidențele fiscale.
Pentru ca produsele să poată fi ulterior vândute pe piața ucraineană sau exportate în străinătate, suspecții întocmeau documente false în numele firmelor-fantomă. Actele prezentau informații fictive despre originea, valoarea și caracteristicile mărfurilor, creând astfel o aparență de legalitate pentru produsele cumpărate inițial la negru.
Banii obținuți din vânzarea mărfurilor erau apoi transferați în circuitul financiar clandestin. O parte era retrasă în numerar, iar o altă parte era transformată în criptomonede, pentru a ascunde originea fondurilor și a îngreuna urmărirea lor de către autorități.
În timpul perchezițiilor, anchetatorii au confiscat sume importante de bani în moneda ucraineană și în valută străină, precum și documente financiar-bancare, suporturi electronice de stocare a datelor și mai multe vehicule considerate probe în anchetă.
Investigația continuă pentru identificarea tuturor persoanelor și companiilor implicate, inclusiv a firmelor care ar fi apelat la serviciile rețelei. Anchetatorii încearcă, de asemenea, să stabilească traseul banilor și proveniența fondurilor.
Cazul nu este unul izolat. În aprilie 2026, Biroul de Securitate Economică a anunțat destructurarea unei alte rețele de acest tip, ale cărei servicii ar fi fost folosite de peste 200 de companii. Potrivit anchetatorilor, această rețea ar fi procesat ilegal, începând din 2020, aproximativ 18 miliarde de hrivne.
În 2025, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat reținerea unui fost oficial de rang înalt din administrația fiscală, suspectat că ar fi participat la spălarea a 1,5 miliarde de hrivne prin intermediul unei astfel de rețele.
În actualul caz, ancheta este desfășurată de detectivii Biroului de Securitate Economică, în colaborare cu unitățile de combatere a criminalității informatice ale poliției. Potrivit anchetatorilor, rețeaua folosea cele peste 60 de firme-fantomă pentru a facilita tranzacții nedeclarate în sectorul agricol, pentru a falsifica documentele privind originea mărfurilor și pentru a transfera ulterior banii în circuitul clandestin.
Produsele agricole erau cumpărate cu bani cash, fără documente fiscale, iar ulterior erau introduse în circuitul comercial prin documente false. În acest fel, suspecții puteau ascunde veniturile reale ale companiilor și reduce artificial taxele plătite statului.
O parte din banii obținuți era convertită în numerar și criptomonede, pentru a ascunde originea fondurilor și a evita detectarea tranzacțiilor de către autoritățile financiare.
Ancheta este în desfășurare. Autoritățile încearcă să identifice toate persoanele și companiile implicate, precum și firmele care ar fi beneficiat de serviciile rețelei.
Anterior, publicația FAKTY a relatat că noua conducere a Biroului de Securitate Economică a intensificat acțiunile împotriva pieței valutare ilegale. Detectivii au efectuat percheziții la sediile rețelei de schimb valutar X-Change, în mai multe orașe mari din Ucraina — Dnipro, Kamianske și Harkov.Potrivit unei surse citate de publicație din cadrul autorităților, existau de mai mult timp suspiciuni privind activitatea companiei, însă ancheta nu fusese inițiată. Sursa a afirmat că printre posibilele motive s-ar fi numărat existența unor persoane influente care ar fi protejat compania în perioada fostei conduceri a Biroului de Securitate Economică.
???? У центрі Києва КОРД і БЕБ заблокували авто з великою кількістю готівки. Попередньо, затримання може бути пов’язане з шахрайським call-центром.
— UNN Media (@unn_inc) August 19, 2026
Більше новин: https://t.co/yMKbfZczYE pic.twitter.com/z5dDrd5gQN
Companie-fantomă, milioane în numerar la negru și active virtuale: BEB a deconspirat un centru de conversie de proporții în regiunea Kiev
25 august 2026 — Direcția Teritorială a Biroului de Securitate Economică (BEB) din regiunea Kiev
Detectivii Direcției Teritoriale a Biroului de Securitate Economică (BEB) din regiunea Kiev, în colaborare cu operativii Cyberpolice, au deconspirat un centru de conversie (spălare de bani) de proporții, prin intermediul căruia se derulau decontări la negru în sectorul agricol. În schema ilegală au fost angrenate zeci de companii aflate sub controlul suspecților, iar fondurile obținute erau convertite în bani gheață și active virtuale.
Ancheta a stabilit că suspecții au utilizat o rețea de peste 60 de întreprinderi controlate, ce prezentau semne de fictivitate. Prin intermediul acestor companii, ei ajutau societăți din sectorul real al economiei să își tăinuiască veniturile și să se sustragă de la plata impozitelor.
Schema funcționa în domeniul comerțului cu produse agricole: mărfurile erau achiziționate de la producători pe bani gheață, fără ca aceste operațiuni să fie înregistrate în evidențele contabile și fiscale. Pentru a putea vinde ulterior marfa pe piața internă sau pentru a o exporta, suspecții întocmeau în numele firmelor fantomă documente cu date false privind originea, valoarea și caracteristicile produselor.
În acest mod, produselor agricole li se crea o istorie fictivă de proveniență, iar fondurile rezultate din vânzare erau retrase în circuitul umbră. Acțiunea le permitea să ascundă veniturile reale și să diminueze considerabil sumele datorate bugetului de stat sub formă de impozite.
O parte din banii obținuți era convertită de membrii rețelei în active virtuale (criptomonede), în încercarea de a le ascunde originea și de a evita monitorizarea financiară.
În prezent, urmărirea penală este în desfășurare. Detectivii BEB lucrează la identificarea întregului cerc de persoane implicate, a companiilor care au beneficiat de serviciile centrului de conversie, precum și la trasarea fluxurilor și provenienței banilor.
