Ambasadorii Uniunii Europene au convenit asupra unui împrumut de până la 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu o traiectorie fără precedent: banii se vor întoarce în UE sub formă de contracte militare, conform European Conservative
Arhitectura planului, aprobat pe 4 februarie și încă în așteptarea negocierilor cu Parlamentul European, prevede ca majoritatea cheltuielilor de apărare finanțate din împrumut să fie efectuate cu companii europene. În practică, Bruxelles canalizează fonduri publice către propria industrie de armament, folosind Kievul ca intermediar operațional.
Acordul susține o propunere a Comisiei Europene, bazată pe mandatul acordat în decembrie anul trecut de șefii de stat și de guvern ai UE, și va fi finanțat prin emiterea de datorii comune garantate de bugetul UE, potrivit Consiliului Uniunii Europene.
Ca parte a acordului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, țări care s-au opus ferm oricărui ajutor suplimentar acordat Kievului, vor fi complet scutite de toate obligațiile financiare, inclusiv de plata dobânzilor anuale.
Din cele 90 de miliarde de euro, 60 de miliarde vor fi alocate echipamentelor militare și sprijinirii investițiilor în industria de apărare a Ucrainei, iar restul de 30 de miliarde vor acoperi asistența macrofinanciară necesară pentru menținerea funcționării serviciilor și administrației publice ale țării devastate de război.
Nucleul politic și economic al pachetului constă în condiționalitatea geografică asociată cheltuielilor. Atunci când fondurile sunt utilizate pentru achiziționarea de echipamente de apărare, achizițiile trebuie efectuate în cadrul UE, Ucrainei sau țărilor din Spațiul Economic European și Asociația Europeană a Liberului Schimb – Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția – cu excepția cazurilor de urgență sau de indisponibilitate.
În plus, va exista o deschidere limitată pentru furnizorii din țări terțe legate de programul SAFE sau care au acorduri de securitate cu UE, cu condiția ca aceștia să contribuie la costurile emiterii de datorii și să mențină un sprijin financiar și militar substanțial pentru Kiev.
Decizia se înscrie în narativul Bruxelles-ului privind „autonomia strategică”, dar estompează și granița dintre asistența externă și politica industrială ascunsă.
Împrumutul va fi finanțat prin datorie comună – o măsură care consolidează mutualizarea în domenii sensibile. Ucraina nu va plăti dobânzi, care vor fi acoperite din bugetul UE, transferând costul către contribuabilii europeni în ansamblu.
Textul trebuie acum negociat cu Parlamentul European și va necesita modificări ale cadrului financiar multianual, astfel încât Comisia să poată accesa piețele de capital. Dacă calendarul se menține, prima plată ar putea fi efectuată în al doilea trimestru al anului.
Ajutor pentru Kiev – sau un transfer către industria militară?
Susținătorii planului susțin că acesta accelerează aprovizionarea Ucrainei, reduce dependențele externe și consolidează baza industrială a Europei într-un context de amenințări continue. Criticii, în schimb, avertizează asupra unui precedent: UE își asumă o datorie comună pentru a finanța achiziții care, prin natura lor, revin companiilor europene, Kievul acționând ca administrator al cererii.
Întrebarea este dacă acest mecanism răspunde în primul rând nevoilor frontului ucrainean sau dacă funcționează efectiv ca o politică de sprijin sectorial cu o etichetă geopolitică.
Într-o perioadă marcată de presiuni fiscale, inflație persistentă și dezbateri privind prioritățile bugetare, formula aleasă de Bruxelles rearanjează stimulentele și transferă costurile pe termen lung. Împrumutul acordat Ucrainei nu este doar o decizie de solidaritate internațională, ci și un pariu industrial și financiar care redefinește modul în care UE concepe războiul, datoria și rolul statului în economie.
