În timp ce Statele Unite și China își dispută supremația globală, Europa pare pregătită să depună armele într-o bătălie crucială pentru viitorul său geopolitic. Blocul comunitar își recunoaște implicit neputința și abandonează cursa pentru dezvoltarea modelelor de inteligență artificială de frontieră acele sisteme de ultimă generație, extrem de complexe, capabile de raționament avansat și analiză masivă de date. Confruntată cu un deficit uriaș de putere de calcul, investiții modeste și eșecul propriilor start-up-uri de a ține pasul cu giganții americani sau chinezi, Uniunea Europeană își schimbă radical strategia: renunță la visul de a deține tehnologia și alege doar să o aplice în industrie. Însă această capitulare pragmatică vine cu un cost uriaș — pierderea suveranității digitale și accentuarea unei dependențe periculoase de marile puteri externe, scrie Politico
În ultimele săptămâni, politicienii și executivii din domeniul tehnologiei din Europa și-au mutat atenția de la inteligența artificială de frontieră (frontier AI), pe măsură ce devine clar că blocul comunitar nu are modele de inteligență artificială capabile să concureze cu cele mai bune modele americane sau chineze, iar Mistral, principalul pretendent al Europei, se confruntă cu semne de întrebare privind performanța sa.
În schimb, a apărut o nouă mantră: Europa nu trebuie să dețină modelele, atâta timp cât le poate pune la treabă.
„Să încerci să construiești un laborator competitiv de IA de frontieră în acest moment pare o dorință nerealistă”, a declarat Max Junestrand, CEO al companiei suedeze de IA Legora, o firmă evaluată la 6 miliarde de euro care oferă un instrument bazat pe IA pentru casele de avocatură. „Aș prefera să ne concentrăm mai mult pe modul în care putem capitaliza această tehnologie, decât pe cum să încercăm să recuperăm decalajul.”
Ideea că modelele de IA de frontieră sunt acum inaccesibile pentru laboratoarele europene vine într-un moment în care cele mai avansate modele devin o problemă majoră de securitate globală.
Liderii americani din domeniu, OpenAI și Anthropic, au fost nevoiți să dezvăluie în această vară incidente în care agenții de IA au ieșit din mediul de testare. Acest lucru a determinat companiile să încetinească ritmul și să acționeze cu prudență la lansarea celor mai recente modele, tocmai când modelele chineze open-source emerg ca o alternativă credibilă la modelele brevetate din SUA.
Pentru Europa, dependența de modelele americane sau chineze nu este lipsită de riscuri, întrucât blocul comunitar depinde deja de ambele puteri pentru toată tehnologia care stă la baza IA, cum ar fi cipurile și serviciile cloud.
Cu toate acestea, liderii europeni, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susțin că Europa ar trebui să se concentreze mai mult pe sprijinirea bazei sale industriale și corporative pentru a beneficia de IA. Aceștia argumentează că construirea unor campioni tehnologici locali care pot furniza aceste instrumente este o strategie inteligentă ce ar putea ajuta Europa să câștige această etapă următoare, în timp ce America rămâne concentrată pe menținerea avansului față de China.
În timp ce politicienii și reprezentanții industriei se întâlnesc miercuri la Dublin pentru un summit internațional privind inteligența artificială, organizatorii guvernamentali irlandezi au încercat să orienteze discuțiile în principal pe modul în care este utilizată IA.
„Este factorul declanșator care îi interesează cel mai mult pe toți: cum vom adopta această nouă tehnologie pe care o avem... [și] cum vom încuraja companiile să o adopte”, a declarat Niamh Smyth, ministrul irlandez responsabil de IA.
Nu toată lumea este însă de acord cu această direcție.
„Ideea că Europa ar trebui să facă un pas înapoi de la IA de frontieră și să se mulțumească doar cu aplicațiile este o greșeală strategică”, a declarat un purtător de cuvânt al Mistral, principalul pretendent al Europei în dezvoltarea de IA de frontieră. „O mare parte din valoare este reținută de cei care construiesc frontiera, nu doar de cei care construiesc deasupra ei.”
O acceptare lentă
Schimbarea de direcție de la Bruxelles pentru reorientarea conducerii blocului s-a conturat treptat în ultimele săptămâni.
Atât Comisia Europeană, cât și Consiliul UE, care reprezintă guvernele naționale, au indicat că atenția ar trebui să se mute pe modul de aplicare a tehnologiei.
„Nu trebuie să fim noi cei care dezvoltă tehnologia de frontieră pentru a fi cei care obțin cea mai mare valoare din ea”, a declarat von der Leyen la mijlocul lunii septembrie, în discursul său privind Starea Uniunii Europene, care stabilește agenda la Bruxelles pentru anul viitor.
Acesta a urmat unui seminar din 4 septembrie în care trimisul Comisiei pentru IA, președintele Siemens Jim Hagemann Snabe, le-a transmis celor 27 de comisari că UE ar trebui să se concentreze mai puțin pe câștigarea cursei pentru construirea IA și mai mult pe modul de utilizare a acesteia pentru a redresa productivitatea blocului, potrivit a doi oficiali ai Comisiei.
Dimensiunea provocării este clară: la sfârșitul anului trecut, doar 1 din 5 companii europene folosea IA în activitățile sale, Danemarca fiind lider (42%), iar România aflându-se la coada clasamentului (5,2%), conform Eurostat.
Performanța slabă a blocului este cauzată în principal de întreprinderile mici și mijlocii, care constituie majoritatea economiei europene. Anul trecut, 55% dintre companiile mari din Europa au folosit IA, comparativ cu doar 17% în rândul companiilor mici — care, potrivit unui raport recent al OECD, se limitează la instrumente de IA de gata (gata de utilizare) pentru sarcini specifice.
Companiile care au luat în considerare utilizarea IA, dar au renunțat, au invocat lipsa de expertiză ca fiind principala lor îngrijorare, chiar înainte de cea legată de reglementare. Liderii de afaceri americani au afirmat, de asemenea, că incertitudinea politică și de reglementare îi reține.
În următoarele săptămâni, Comisia Europeană va face mai multe eforturi pentru a crește rata de adoptare. Pe 16 noiembrie, organizează un summit „Apply AI” pentru a „accelera implementarea IA în industriile strategice”. Von der Leyen a menționat sănătatea, transportul, sectorul agroalimentar, producția avansată, apărarea și spațiul ca fiind domeniile cu „cel mai mare potențial”.
Unii din Bruxelles se grăbesc să respingă ideea că Europa a renunțat complet la modelele de bază.
„Nu am renunțat la IA de frontieră; acum accelerăm dezvoltarea sistemelor noastre de IA”, a declarat șefa pe tehnologie a Comisiei, Henna Virkkunen, într-un interviu, întrebată despre poziția lui von der Leyen. „Este foarte important pentru Europa să avem propriile noastre modele... pentru că este riscant să fim complet dependenți de alte țări.”
Cu toate acestea, Virkkunen a arătat spre lipsa puterii de calcul a Europei ca fiind un obstacol major în construirea propriei IA de frontieră.
În Regatul Unit, ministrul pentru IA, Kanishka Narayan, a declarat în septembrie că antrenarea modelelor de frontieră este practic ilegală din cauza legilor privind drepturile de autor din țară. „Marea Britanie nu are în prezent, din punct de vedere al reglementării și al energiei, o poziție care să ne permită să construim o superinteligență în această țară: este ilegal să facem acest lucru”, a spus el.
Totuși, Narayan a recunoscut și preocupările legate de securitatea națională. „Vrem ca cele mai importante companii din lume să investească aici, dar nu vom accepta dependența ca preț al acestei investiții”, a declarat el luni.
Companiile de tehnologie din Marea Britanie nu se dau la o parte din cursa pentru IA de frontieră deocamdată. Cosine, un laborator britanic de cercetare în IA, a respins ideea că firmele americane dictează regulile jocului. „Marea Britanie nu ar trebui să lase OpenAI să definească cum arată un laborator de frontieră «responsabil» într-un mod care doar se întâmplă să semene cu OpenAI”, a declarat cofondatorul Cosine, Yang Li.
Lupta pentru suveranitate
Compania franceză Mistral a lansat săptămâna trecută un nou model, Large 4, despre care președintele partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, Jordan Bardella, a spus că „pune din nou Franța (și Europa) în cursa pentru inteligența artificială”.
Lansarea a venit după ce CEO-ul unui motor de căutare din Berlin, utilizat de serviciile guvernamentale, a declarat că renunță la Mistral în favoarea modelelor open-source, inclusiv din China. Într-un interviu, fondatorul și CEO-ul Ecosia, Christian Kroll, a invocat performanța slabă drept una dintre îngrijorări — precum și suveranitatea, având în vedere că Mistral are investitori non-europeni.
„Cu Mistral Large 4, am redus semnificativ decalajul față de cele mai bune modele din lume, folosind mult mai puțină putere de calcul decât concurenții noștri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Mistral.
CEO-ul companiei, Arthur Mensch, a respins la rândul său ideea că Europa nu ar trebui să aibă propriile modele, avertizând că continentul ar putea ajunge la „o economie extractivă” dependentă de furnizori străini.
Cu toate acestea, stadiul cursei le obligă pe companiile europene să accepte că acesta este status quo-ul.
Modelele americane de frontieră s-au dovedit deja capabile să găsească și să exploateze vulnerabilități cibernetice. Întrebat dacă este un dezavantaj competitiv faptul că nu au acces la acestea, Junestrand de la Legora a spus: „Da... categoric.”
