Rezultatul strâns al referendumului prin care islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană aduce o nouă frână procesului de extindere al blocului comunitar. La Bruxelles, reacția oficialilor a fost una de cumpătare: deși decizia poporului nordic este respectată, UE își exprimă dorința de a menține Reykjavikul drept un partener strategic de prim-plan, scrie Euronews
UE declară că respectă opțiunea islandezilor după ce aceștia au votat „nu” pentru reluarea negocierilor de aderare, o lovitură dată dinamicii extinderii.
Comisia Europeană a reacționat cu reținere după ce Islanda a respins, printr-un referendum, redeschiderea negocierilor de aderare cu blocul comunitar, o decizie care riscă să încetinească avântul favorabil extinderii.
52,8% au votat „nu” și 47,2% „da”.
„Comisia Europeană ia act de rezultatul referendumului islandez”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei într-un scurt comunicat.
„Comisia respectă opțiunea poporului islandez. Islanda rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene.”
În paralel, președintele Consiliului European, António Costa, a schimbat mesaje cu prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir. În cadrul acestei discuții, „cei doi lideri și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relației dintre UE și Islanda”, potrivit purtătorului de cuvânt al lui Costa.
„Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez în referendumul de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri ai UE”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Frostadóttir indicase anterior că va renunța complet la tema aderării la UE pentru restul mandatului său dacă alegătorii vor respinge propunerea.
„47% din populație s-a arătat interesată”, a declarat Frostadóttir duminică. „Consider că este important să abordăm lunile și săptămânile următoare respectând această perspectivă.”
Oficialii și diplomații din Bruxelles vedeau în Islanda un candidat de cinci stele, capabil să le demonstreze contrariul scepticilor extinderii. Această țară nordică părea destinată să devină un lider al procesului, având în vedere nivelul său deja foarte ridicat de integrare cu blocul comunitar.
În perioada premergătoare votului, Comisia - responsabilă de supravegherea aderărilor - a păstrat o atitudine discretă, însă a lăsat să se înțeleagă că intenționa să găsească soluții „creative” cu Islanda pentru a reglementa cele două capitole cele mai sensibile: pescuitul și agricultura.
Deși Islanda beneficiază de un acces larg la piața unică, acest acord exclude politica comună în domeniul pescuitului (PCP) și politica agricolă comună (PAC).
Aceste două capitole rămăseseră neatinse în timpul ultimei etape a negocierilor de aderare dintre Reykjavík și Bruxelles, un proces suspendat în 2013.
Rămâne de stabilit cât de mare va fi impactul referendumului islandez asupra dinamicii de extindere a blocului comunitar, care, după ani de stagnare, a revenit în prim-planul agendei politice în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Muntenergu este în prezent favorit, având închise provizoriu 18 din cele 33 de capitole de aderare. Țara își propune să devină cel de-al 28-lea stat membru în 2028, o aspirație care a inspirat sloganul „28 by 28”.
Deși Bruxelles-ul refuză să își asume termene-limită artificiale, recunoaște importanța de a-și onora promisiunea de extindere înainte ca țările candidate să își piardă răbdarea. Primirea Muntenegrului alături de Islanda era luată în calcul ca o posibilă pistă de acțiune.
Comisia pregătește reforme destinate să le ofere beneficii concrete țărilor candidate — cum ar fi accesul la anumite programe ale UE — înainte ca acestea să devină membre cu drepturi depline.
