Tinerii germani iau exemplul Franței: „GenZ preia controlul” și scoate mii de tineri în stradă împotriva costului vieții

01 Noi 2026
Tinerii germani iau exemplul Franței: „GenZ preia controlul” și scoate mii de tineri în stradă împotriva costului vieții

Inspirați de valul de proteste din Franța, tinerii germani au ieșit pentru prima dată în masă în zeci de orașe pentru a-și striga nemulțumirile legate de scumpirea traiului, viitorul nesigur, criza din educație și tăierile bugetare. Deși organizatorii sperau la o prezență masivă de zeci de mii de participanți, mobilizarea s-a dovedit mai temperată decât se aștepta, reflectând atât entuziasmul unei noi generații dornice de schimbare, cât și prudența caracteristică pe scena socială din Germania, scrie un reportaj Le Figaro

Tinerii germani au protestat în aproximativ 30 de orașe împotriva scumpirii traiului, serviciului militar, tăierilor din serviciile sociale și lipsei de receptivitate din partea guvernanților. Inspirată de Franța, mobilizarea s-a situat totuși sub așteptări.

S-a întâmplat: tineretul german s-a alăturat astăzi grupului de tineri europeni care protestează împotriva unui viitor blocat, a unui sistem educațional aflat în declin, a costului ridicat al vieții și a lipsei de atenție din partea autorităților. La apelul grupului „GenZ preia controlul” (GenZ regelt), necunoscut până acum două săptămâni, mii de persoane au manifestat în aproape 30 de orașe germane. Organizatorii miza pe cel puțin 160.000 de participanți, însă, la mijlocul după-amiezii, datele furnizate de poliție indicau o mobilizare net inferioară acestei cifre.

În timp ce câteva fumigene au creat probleme la Leipzig și Hamburg, iar la Frankfurt s-a aruncat cu ouă în poliție, atmosfera celor aproximativ 5.000 de protestatari adunați în fața Porții Brandenburg a fost mai degrabă pașnică. La o primă vedere, o mare parte dintre participanți era considerabil mai în vârstă decât reprezentanții Generației Z (persoane între 14 și 29 de ani în 2026). Aici și colo fluturau steaguri palestiniene și antifa, dar și drapele sârbești, franceze și chiar est-germane. Toate acestea erau însoțite de pancarte cu sloganuri eterogene împotriva cancelarului Merz, împotriva capitalismului ultraliberal sau a investițiilor în înarmare, precum și împotriva sprijinului necondiționat oferit de Germania statului Israel.

„Am venit în special din solidaritate cu Franța”

Pe scenă, Veronika Dinter, membră în conducerea mișcării, a prezentat grupul „GenZ preia controlul” drept o voce a generației care își dorește să conecteze problemele sociale, școlare, sanitare, ecologice, militare și democratice. Aceasta a denunțat, la grămadă: starea de degradare a școlilor, tăierile din sănătate și asistență socială, creșterea costului vieții, chiriile scumpe, accesul dificil la psihoterapie, majorarea bugetelor pentru apărare, lipsa de sprijin pentru locuitorii din Gaza și scăderea angajamentului pentru mediu. Un pachet vast și difuz, considerat de unii prea larg pentru a mai putea mobiliza pe termen lung.

„Am venit în special din solidaritate cu Franța și pentru că guvernele noastre îi uită pe tineri. În Germania, din 145 de pagini ale programului de guvernare, educației îi este dedicată doar o jumătate de pagină. De încălzirea globală nu le pasă. Nu se mai poate așa. Trebuie să spunem asta tare și răspicat”, afirma Prisca, o studentă la drept în vârstă de 25 de ani.

Joris, Théodor și Anton, un grup de trei adolescenți de 14 ani — o prezență rară în această mulțime — au venit și ei „pentru a susține familiile cu mulți copii care trăiesc în apartamente mici, pentru că totul este prea scump”. Venit alături de prietenii săi berlinezi, Kevin, student la psihologie (24 de ani), explica faptul că a fost nevoit să meargă la studii în Cottbus (în landul vecin Brandenburg) deoarece bursa nu îi mai permitea să trăiască în Berlin.

„Protestele din Franța au avut un efect de antrenare asupra tinerilor germani, care împărtășesc numeroase revendicări cu vecinii lor. Există o stare certă de neliniște în rândul tinerilor care descoperă că viitorul lor va fi mai puțin confortabil decât cel al părinților. În schimb, problemele sunt mai mici dincolo de Rin, iar cultura protestului este radical diferită de cea din Franța. În afară de posibile mici derapaje din partea extremismului, nu mă aștept la nicio derivă violentă”, este de părere Rüdiger Maas, directorul Institutului de Cercetare asupra Generațiilor din Augsburg.

Cu o zi înainte, pe Kurfürstendamm (Ku'Damm) — bulevardul din Berlinul de Vest situat la câțiva kilometri de Poarta Brandenburg —, atmosfera era complet diferită. Magazinele de lux precum Chopard, Tiffany sau Prada au ales să își protejeze vitrinele cu plăci din lemn placat. „Pornim de la premisa că se poate întâmpla ce este mai rău și ne pregătim în consecință”, explica o angajată a magazinului Prada.

Îngrijorarea comercianților se explică prin doi factori: pe de o parte, imaginile cu violențe și distrugeri sosite din Franța după data de 17 octombrie au marcat puternic întreaga țară; pe de altă parte, protestele de astăzi din Germania au fost precedate de dezbateri privind identitatea fondatorilor mișcării GenZ și potențialul lor de violență.

Decizia de distanțare față de mișcare, anunțată de Conferința Federală a Elevilor din Germania (care reprezintă zece milioane de elevi), a alimentat polemica. „Am ales să ne distanțăm oficial de aceste manifestații deoarece solicitările lor depășesc cu mult cadrul cerințelor noastre, ce vizau îmbunătățirea condițiilor de studiu și investițiile în școli”, a explicat secretarul general Amy Kirchhoff. „În plus, structurile GenZ ne-au părut netransparente și, ca la Berlin, destul de haotice, în special în privința menținerii siguranței”, a justificat aceasta în cadrul unei întâlniri cu presa străină.

În ceea ce privește autoritățile publice, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (serviciul intern de informații) menționase posibilitatea ca protestele să fie instrumentalizate de grupări de extremă stânga. Totuși, Ministerul Federal de Interne și Poliția Criminalistică nu au semnalat niciun risc major, cu excepția posibilei sosiri a unor extremiști din Franța sau Italia.

Premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Hendrik Wüst (CDU), a optat pentru un mesaj de calmare, îndemnând tinerii să își apere revendicările în mod pașnic și amintind de angajamentul organizatorilor împotriva violențelor. Cu toate acestea, ministrul său de interne, Herbert Reul, a avertizat: „Protestele sunt legitime, însă cei care le deturnează pentru a semăna ură și haos se vor lovi de o poliție intransigentă.”

Cei din echipa „GenZ preia controlul” admit o doză de amatorism, dar resping acuzațiile de extremism. „Acum câteva săptămâni, majoritatea membrilor GenZ nici nu se cunoșteau. Ne-am întâlnit pe rețelele sociale, animați de dorința comună de a ne inspira din exemplul Franței și de a aduce mii de tineri în stradă. Așa că, inevitabil, e puțin haos. Dar pentru mulți este o primă experiență de protest, așa cum a fost și mișcarea Fridays for Future pentru alții. Este ceva mobilizator, esențial și istoric”, declară entuziasmată Kaja Schwab (23 de ani), studentă la științe sociale și membră în echipa de organizare din Berlin.

Simon Teune, cercetător la Universitatea Liberă din Berlin și specialist în mișcări de protest, consideră totuși puțin probabilă o extindere masivă a mișcării în Germania. Într-o țară care respinge haosul, confruntările reprezintă „o excepție absolută” și sunt rapid etichetate ca fiind ilegitime — așa cum s-a întâmplat cu mișcarea pentru climă Letzte Generation, dispărută între timp. De asemenea, sistemul politic funcționează diferit: „În Germania, deciziile se iau în primul rând la nivel regional, implicând numeroase corpuri intermediare. Spre deosebire de sistemul francez, cu guvernul său centralizat, aici nu există un adversar unic și evident”, explică Teune.

Cele mai citite

https://hagageurope.ro/

Alte stiri din Externe

Ultima oră

Toate titlurile zilei

Copyright © MISCAREA DE REZISTENTA 2026. Toate drepturile rezervate