Pe măsură ce iarna se apropie, iar Rusia își intensifică atacurile cu rachete balistice, Ucraina se confruntă cu o criză acută de muniție pentru sistemele antiaeriene Patriot. Producția nouă avansează prea lent, stocurile Statelor Unite sunt grav solicitate de conflictul din Orientul Mijlociu, iar aliații europeni au ajuns la limita capacității de a mai dona interceptoare fără a-și vulnerabiliza propria securitate. În timp ce Kyivul duce o luptă dramatică pentru fiecare rachetă rămasă în arsenalele occidentale, atenția se mută acum spre țările din sudul Europei, într-o cursă contracronometru pentru protejarea cerului ucrainean, scrie Politico
Europa face eforturi disperate să găsească mai multe interceptoare Patriot pentru a le dona unei Ucraine din ce în ce mai presate, care se întrece contra cronometru pentru a-și întări apărarea împotriva rachetelor balistice înaintea preconizatului asalt de iarnă al Rusiei.
Kievul caută sute de interceptoare, însă producția nouă va sosi prea târziu, războiul cu Iranul a epuizat stocurile SUA, iar câțiva dintre principalii susținători europeni ai Ucrainei afirmă că le-au mai rămas foarte puține pe care le pot dona în siguranță.
„În ultimele luni, Rusia lansează săptămânal mai multe rachete asupra noastră decât primim de la parteneri în decursul mai multor luni”, a declarat săptămâna trecută fostul ministru ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov. În luna iulie, apărarea aeriană ucraineană a interceptat doar 29 din cele 195 de rachete balistice rusești, iar alte 40 nu și-au atins țintele, conform Ministerului Apărării din Ucraina.
Germania, unul dintre principalii donatori de ajutor militar ai Ucrainei, a transferat deja sisteme și rachete Patriot către Kyiv. Totuși, Berlinul trebuie acum să pună în balanță nevoile tot mai urgente ale Ucrainei și stocurile minime necesare pentru a proteja Germania și pentru a-și îndeplini angajamentele NATO. Alte țări europene evaluează, de asemenea, dacă să păstreze interceptoarele sau să le ofere Ucrainei.
„Ajungem cu adevărat la limită”, a declarat generalul de brigadă Jürgen Schrödl, oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării din Germania, în cadrul unui panel la Berlin, la scurt timp după summitul NATO de luna trecută de la Ankara. „Trebuie să ne asigurăm și propria protecție.”
Berlinul și alte capitale din Europa de Nord au îndemnat omologii din alte părți ale continentului să analizeze ce echipamente militare și ce sprijin financiar suplimentar ar putea elibera.
„Cred că nu este o situație sustenabilă pentru Europa pe termen lung”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, pentru POLITICO. „Toate țările europene trebuie să facă un pas înainte.”
Acest lucru pune presiune pe țările care dețin stocuri de interceptoare Patriot, precum Polonia, Spania și Grecia. Lipsa vizează în principal rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, care sunt printre puținele mijloace eficiente de apărare ale Ucrainei împotriva armelor balistice rusești hipersonice și rapide.
Ucraina poate folosi alte sisteme de apărare aeriană, adesea mai ieftine, împotriva dronelor și rachetelor de croazieră. Țara încearcă să dezvolte propriul interceptor, Freyja, însă sistemul antibalistic necesită încă investiții, lucrări de inginerie și testări înainte de a putea îndeplini acest rol.
Până când Freyja va fi gata, Ucraina are nevoie de o soluție imediată împotriva rachetelor balistice ale Rusiei. „Una dintre direcțiile prioritare este Patriot — PAC-3 sau PAC-2”, a declarat pentru POLITICO Mykhailo Podolyak, consilier al șefului cancelariei prezidențiale din Ucraina. „Prima [soluție] este achiziționarea sau primirea din stocuri a interceptoarelor PAC-3 și PAC-2.”
Blocați la Washington
Dependența de sistemele Patriot îl face pe președintele american Donald Trump esențial pentru Kyiv: majoritatea interceptoarelor PAC-3 sunt produse în America, ceea ce înseamnă că vânzarea lor și orice acorduri de producție depind de deciziile Casei Albe.
În timpul întâlnirii de luna trecută dintre președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy și Donald Trump, „principalul subiect au fost interceptoarele Patriot”, potrivit unui oficial de rang înalt familiarizat cu discuțiile.
Trump a dat speranțe la summitul de la Ankara când a afirmat că Ucrainei i se va permite să producă sub licență interceptoare Patriot de concepție americană — un pas care ar putea reduce, în timp, dependența Kyivului de livrările americane tot mai rare.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a clarificat însă că producția nu va rezolva lipsa imediată.
„Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă”, a declarat el pentru Fox Business, iar fabricarea primelor rachete va dura și mai mult.
Între timp, Trump a dat înapoi, declarând săptămâna trecută: „Nu am fost de acord cu acest lucru. Discutăm despre asta. Dar este un lucru greu de cedat, acest tip de tehnologie.”
În urma unui raport Reuters care arăta că SUA și-au epuizat aproape complet stocurile de rachete din cauza războiului împotriva Iranului, Trump se concentrează acum pe refacerea rezervei americane. Întrebat joi despre apelurile lui Zelenskyy pentru mai multe rachete Patriot, el a spus: „Și noi vrem rachete.”
Ucraina a semnat, de asemenea, un acord pentru a primi interceptoare PAC-2 fabricate în Germania, dar este puțin probabil ca acestea să ajungă înainte de anul viitor.
Confruntat cu o lipsă de interceptoare, Kyivul analizează acum o campanie mai agresivă de lovire a lansatoarelor rusești.
„Rușii trebuie să înțeleagă că, la câteva minute după lansare, întreaga echipă care lansează racheta trebuie să moară lovită de racheta noastră balistică”, a spus Fedorov.
Efortul neechilibrat al Europei
Această situație mută povara imediată asupra Europei, unde aliații caută din nou în propriile arsenale — și în ale celorlalți — interceptoare care ar putea ajunge în Ucraina înainte de iarnă.
Germania a furnizat trei sisteme Patriot din propriile stocuri militare și a organizat ulterior încă două printr-un acord prin care SUA urma să recompleteze rezervele Bundeswehr-ului. Olanda a asamblat componentele pentru un alt sistem complet, inclusiv cinci lansatoare, un radar și rachete.
Însă, având stocurile epuizate, guvernele se confruntă cu propriile limite.
Varșovia a confirmat în iulie că a eliberat câteva interceptoare PAC-3 în urma solicitărilor secretarului general al NATO, Mark Rutte, și ale unor comandanți americani de rang înalt. Publicația poloneză Defence24 a raportat că au fost transferate doar cinci rachete.
Chiar și acest gest a stârnit o reacție politică dură. Deputații din opoziție au acuzat guvernul că slăbește apărarea țării într-un moment în care rachetele și dronele rusești au trecut repetat granița.
Țările mai apropiate de Rusia devin tot mai reținute în a renunța la sistemele Patriot existente, deoarece forțele lor armate considerau deja că propria apărare aeriană este insuficientă pentru cerințele naționale, potrivit unui diplomat european care a vorbit sub protecția anonimatului.
Atenția se mută astfel către țările din sudul Europei, care au contribuit mai puțin pentru Ucraina comparativ cu Germania și mulți donatori din nordul continentului.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a confirmat în 2024 că Madridul trimite rachete în Ucraina, însă guvernul nu a dezvăluit tipul sau cantitatea acestora. Ministerul Apărării din Spania nu a răspuns solicitării POLITICO privind eventuale noi demersuri pentru interceptoare, indicând în schimb sprijinul militar general oferit Ucrainei și angajamentele sale NATO.
Grecia - care consideră tradițional Turcia drept cea mai mare amenințare la adresa securității sale - nu a anunțat niciun transfer de sisteme Patriot către Ucraina. Presa greacă a relatată în iulie că Ucraina a solicitat Atenei până la 200 de interceptoare mai vechi de tip PAC-2. Ministerul grec al Apărării nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Golirea arsenalelor europene
Nu este prima dată când aliații europeni sunt nevoiți să încropească livrări de rachete Patriot din propriile stocuri limitate.
La o întâlnire din februarie, Fedorov a declarat că el și Rutte au analizat o listă de interceptoare deținute de aliații europeni, cerând guvernelor tot ce puteau ceda.
„Dragă ministru al Apărării din Polonia, ne poți da cinci?”, și-a amintit Fedorov într-un interviu acordat săptămâna aceasta.
Berlinul s-a oferit să completeze efortul. „Dacă obțineți 20 de la toate țările, vă mai dau eu încă cinci”, l-a citat Fedorov pe ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. „Acesta a fost exercițiul pe care a trebuit să-l facem pentru a obține mai mult de 20. Și este o misiune dificilă.”
Kievul continuă aceste discuții cu aliații săi.
„Desigur, diplomații ucraineni au lucrat cu Spania, Grecia și cu toți cei din lume care dețin sisteme PAC”, a declarat oficialul de rang înalt familiarizat cu discuțiile. „Totul depinde de SUA, iar lipsa de voință politică de a ajuta îi influențează pe toți ceilalți.”
„Administrația americană ar fi putut ajuta, dar nu face acest lucru. Iar ca rezultat, este greu cu toți ceilalți”, a adăugat acesta.
Pentru Kiev, disputele privind stocurile aliaților se desfășoară sub presiunea timpului. În condițiile în care cererea de interceptoare PAC-3 crește masiv în Orientul Mijlociu, Pentagonul își reface propriul stoc, iar multe țări europene își fac griji privind capacitatea de a respinge un viitor atac rusesc, ministrul de Externe Andrii Sybiha a declarat că Ucraina se luptă să cumpere, să schimbe sau să obțină orice muniție disponibilă.
„Luptăm la propriu pentru fiecare rachetă”, a spus Sybiha.
