Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, după luni de blocaj politic, însă compromisul scoate la iveală fisurile din interiorul blocului: Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut derogări și nu vor participa la finanțarea efectivă a acestui pachet. Decizia vine într-un moment critic pentru Kiev, aflat sub presiune financiară majoră, și este însoțită de un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat evoluția, apreciind reluarea fluxului prin conducta Drujba ca un semnal pozitiv în contextul actual și subliniind necesitatea combinării sprijinului european cu presiunea asupra Moscovei pentru a forța o încheiere a războiului, scrie The Guardian
Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru deblocarea unui împrumut urgent de 90 de miliarde de euro (78 de miliarde de lire sterline) destinat Kievului, precum și pentru adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, după ce Ucraina a reluat livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, determinând Budapesta să își ridice veto-ul.
Cipru, care deține președinția rotativă a blocului, a anunțat că ambasadorii statelor membre au convenit lansarea „procedurilor scrise” pentru aprobarea finală a împrumutului și a pachetului de sancțiuni, semnarea oficială fiind așteptată până joi după-amiază.
UE convenise încă din decembrie asupra acestui împrumut, esențial pentru menținerea pe linia de plutire a Ucrainei în acest an și anul viitor, însă premierul ungar în exercițiu, Viktor Orbán, susținut de Slovacia, l-a blocat în martie din cauza unui conflict cu Kievul privind o conductă de petrol avariată.
Orbán, învins în alegerile din 12 aprilie de candidatul de centru-dreapta Péter Magyar, a acuzat Ucraina că a întârziat deliberat reparațiile la conducta Drujba, care transportă petrol către Ungaria și Slovacia, ambele puternic dependente de importurile de petrol rusesc.
Kievul a afirmat că infrastructura, cu o capacitate de 1,2 până la 1,4 milioane de barili pe zi și devenită una dintre cele mai sensibile politic din Europa, a fost grav avariată de atacuri cu drone rusești și că reparațiile au fost efectuate cât mai rapid posibil.
Compania petrolieră ungară MOL a anunțat miercuri că a fost informată de operatorul ucrainean al conductei că țițeiul ajunge deja prin sistem din Belarus și că va intra în Ungaria și Slovacia cel târziu până a doua zi.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat evoluția drept „un semnal corect în circumstanțele actuale”, subliniind că atât sprijinul pentru Ucraina, cât și presiunea asupra Rusiei sunt necesare pentru a pune capăt războiului.
Zelenski a declarat că Ucraina își respectă obligațiile față de UE, inclusiv în ceea ce privește conducta Drujba, și că este esențial ca pachetul de sprijin european „să devină operațional rapid”.
Disputa privind împrumutul, care acoperă aproximativ două treimi din necesarul de finanțare al Ucrainei pentru 2026 și 2027, a întârziat și adoptarea noilor sancțiuni împotriva Moscovei, pe care UE spera să le introducă la aniversarea a patru ani de la invazia pe scară largă din februarie 2022.
Înfrângerea electorală severă a lui Orbán, după 16 ani la putere, a alimentat speranțele la Bruxelles că fondurile vor fi deblocate, însă oficialii europeni se temeau că aprobarea ar putea fi amânată până la instalarea lui Magyar în funcție, în luna mai.
Orbán a avut capacitatea de a bloca împrumutul chiar dacă Ungaria – la fel ca Slovacia și Republica Cehă, guverne considerate apropiate de Moscova – a obținut derogări prin care nu participă la împrumutul comun.
UE va acorda Ucrainei două împrumuturi fără dobândă, de câte 45 de miliarde de euro, în 2026 și 2027, dintre care 28 de miliarde vor fi alocate cheltuielilor militare și 17 miliarde nevoilor bugetare generale în fiecare an. Fondurile vor fi atrase de pe piețele de capital, garantate de bugetul UE.
Economiștii avertizează că Ucraina ar putea începe să rămână fără bani încă din luna iunie fără acest sprijin. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că prima tranșă ar putea fi plătită la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie.
Nu se preconizează ca Ucraina să ramburseze aceste sume din fonduri proprii, capitalul urmând să fie recuperat abia după încheierea războiului, când Rusia va plăti despăgubiri – posibil utilizând aproximativ 210 miliarde de euro din activele băncii centrale ruse înghețate în UE.
Mecanismul a fost conceput ca o soluție pentru utilizarea acestor fonduri rusești înghețate fără confiscarea directă a acestora, opțiune considerată riscantă din punct de vedere juridic de Belgia și alte state membre.
Potrivit unui proiect, al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Moscovei include noi restricții maritime și energetice menite să limiteze capacitatea Rusiei de a exporta petrol, precum și măsuri asupra sectorului financiar și interdicții comerciale și industriale.
Peste 40 de nave suplimentare vor fi adăugate pe lista celor aproximativ 600 de vase interzise în porturile UE, iar un embargo extins va viza serviciile maritime, inclusiv asigurările, intermedierea și managementul tehnic legate de transportul petrolului rusesc.
Aproximativ 120 de persoane și entități, inclusiv 20 de bănci regionale ruse, au fost incluse pe lista de sancțiuni, fiind supuse interdicțiilor de călătorie, blocării tranzacțiilor și înghețării activelor.
Platformele cripto și activele digitale sunt de asemenea vizate, la fel ca băncile din țări terțe care facilitează comerțul cu bunuri militare restricționate, iar produse în valoare de circa 930 de milioane de euro au fost adăugate pe listele de interdicții la import și export.
Separat, guvernul german a anunțat că filiala germană a companiei petroliere ruse de stat Rosneft a informat că fluxul de petrol din Kazahstan prin conducta Drujba către o rafinărie din estul Germaniei va fi oprit începând cu 1 mai.
Rafinăria PCK, situată în apropierea graniței cu Polonia și una dintre cele mai mari din Germania, alimentează o mare parte din regiunea Berlin, însă purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a declarat că această schimbare „nu va restricționa semnificativ operațiunile rafinăriei”.
