Războiul dintre Iran, Israel și Statele Unite a împins economia iraniană într-o criză profundă, cu efecte vizibile la toate nivelurile: de la colapsul industriilor strategice până la viața de zi cu zi a populației. Cu cel puțin 2 milioane de locuri de muncă deja pierdute, o inflație care a depășit 50% și perturbări majore în Strâmtoarea Ormuz, Iranul devine principalul perdant economic al conflictului din Orientul Mijlociu, scrie BFMTV
Războiul dintre Iran, Israel și Statele Unite a aruncat economia iraniană într-o criză majoră, cu milioane de locuri de muncă pierdute sau amenințate, industrii strategice distruse, penurii agravate de perturbările din Strâmtoarea Ormuz și o inflație care a depășit 50%.
Produsul intern brut al Iranului, puternic afectat de bombardamentele americano-israeliene, ar urma să se contracte cu 6,1% în acest an, potrivit Fondul Monetar Internațional, care și-a revizuit în scădere prognozele din ianuarie cu 7,2 puncte procentuale.
Dacă războiul din Orientul Mijlociu reprezintă un șoc pentru economia globală din cauza blocării Strâmtoarea Ormuz, principala victimă a conflictului rămâne totuși Iranul.
Două milioane de iranieni și-au pierdut locul de muncă de la declanșarea conflictului cu Statele Unite și Israelul, potrivit declarațiilor viceministrului iranian al Muncii, Gholamhossein Mohammadi. Cifra, relatată de agenția semi-oficială Tasnim, include atât pierderile directe, cât și pe cele indirecte.
Economistul Hadi Kahalzadeh, fost expert al Organizației iraniene pentru securitate socială, citat de The Guardian, merge și mai departe: între 10 și 12 milioane de locuri de muncă — adică aproximativ 50% din populația activă a Iranului — sunt în prezent amenințate.
Războiul a provocat daune majore pilonilor industriali ai țării. La sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie 2026, Statele Unite și Israelul au lovit două dintre cele mai mari uzine petrochimice iraniene, la Asaluyeh și Mahshahr, precum și doi giganți ai oțelului, Mobarakeh Steel și Khuzestan Steel.
Fără acces la materii prime
Instalațiile petroliere și de gaze, industriile petrochimice și uzinele de aluminiu au fost, de asemenea, afectate. Zeci de mii de persoane și-au pierdut direct locul de muncă, iar alte sute de mii - angajate în companii care furnizează aceste industrii-cheie - riscă să fie lovite în lanț.
Perturbările din Strâmtoarea Ormuz au agravat criza industrială, izolând Iranul de furnizorii externi.
„Speram că, odată încheiat războiul, situația va reveni la normal. Dar nici măcar nu mai putem încărca materiile prime pe nave, pentru că furnizorii străini se tem că acestea nu vor fi autorizate să intre în apele iraniene”, a declarat pentru BBC un manager al unei companii de producție din provincia Qom.
Pe rețelele sociale, un utilizator a relatat că o companie textilă a concediat 600 din cei 650 de angajați, din cauza imposibilității de a importa materii prime din Australia, potrivit presei britanice.
Industria auto iraniană, care ar angaja direct sau indirect aproximativ un milion de persoane, ilustrează efectul de domino al acestor distrugeri. Sunt raportate concedieri masive pe întregul lanț de aprovizionare. Angajatorii și oficialii guvernamentali confirmă aceste valuri de disponibilizări. Unele companii promit reangajarea personalului atunci când situația se va îmbunătăți, în timp ce altele își obligă angajații să intre în concediu fără plată.
„Totul este închis”
Penele de internet au agravat situația. Blackout-ul impus de Teheran ar costa economia iraniană 35 de milioane de dolari pe zi, potrivit ministrului Tehnologiei Informației, Sattar Hashemi — adică aproximativ 1,8 miliarde de dolari de la începutul conflictului.
Situația este similară și în construcții. „Când a început războiul, oportunitățile de muncă au devenit rare și șantierele s-au oprit”, declara la începutul lunii aprilie pentru AFP Faizullah Arab, un zugrav șomer în vârstă de 23 de ani.
„Angajatorii au plecat în străinătate”, adaugă compatriotul său Walijan Akbari, muncitor de 42 de ani.
Încetinirea economică se resimte până și în viața de zi cu zi, iar iranienii o documentează pe rețelele sociale. „Se vede în metroul gol”, scrie un utilizator pe X.
„Orașul a devenit un oraș fantomă, nimeni nu mai poate face cumpărături”, descrie un locuitor al capitalei, citat de Independent Persian. „Nimeni nu-și poate repara mașina, nimeni nu o poate duce la service. Totul este închis. Au dus țara la ruină. Nu mai e nimeni pe străzi. Când vom putea pleca și scăpa de voi, ca să trăim liniștiți, ca în celelalte țări dezvoltate?”
Acest val de șomaj survine pe fondul unui context macroeconomic deja alarmant: inflația a depășit 50% în martie 2026, iar numeroși experți anticipează noi creșteri în lunile următoare. Situația a determinat banca centrală să pună recent în circulație o nouă bancnotă de 10 milioane de riali, a cărei valoare abia depășește 7 euro - un record care îl depășește pe cel anterior, de 5 milioane de riali.
تصاویری که روز پنجشنبه ۲۷ فروردین در شبکههای اجتماعی منتشر شده نشان میدهد، یکی از شهروندان در تهران، با گذشت یک هفته از آتشبس موقت میان تهران و واشنگتن از مغازههای بسته فیلمبرداری میکند و میگوید: «شهر تبدیل به شهر ارواح شده، هیچکس نمیتونه خرید کنه. هیچکس ماشینش رو نمی… pic.twitter.com/uKp8f4aRev
— independentpersian (@indypersian) April 16, 2026
