Parlamentul European a aprobat joi, 26 martie 2026, un pachet de măsuri care permite trimiterea migranților ale căror cereri de azil au fost respinse către „centre de returnare” în afara UE, în ceea ce critici compară cu practicile dure ale agenției americane ICE. Votul de 389 „pentru” și 206 „împotrivă”, susținut de grupurile de centru-dreapta și extrema dreaptă, aduce Europa mai aproape de o politică de imigrație strictă și coercitivă, scrie Le Monde
Parlamentarii europeni au aprobat joi, 26 martie 2026, un pachet de măsuri mai dure împotriva migranților neregulați, inclusiv posibilitatea expulzarii acestora către așa-numitele „centre de returnare” situate în afara blocului comunitar. Pachetul a trecut cu 389 voturi „pentru” și 206 „împotrivă”, cu sprijinul grupurilor de centru-dreapta și extremei drepte, aducând astfel măsurile cu un pas mai aproape de aprobarea finală.
Statele membre ale UE au dat undă verde acestui pachet – propus inițial de Comisia Europeană în 2025 – în decembrie. Măsurile, criticate de organizațiile pentru drepturile omului, fac parte dintr-un set mai amplu menit să înăsprească regulile de imigrație ale Europei, ca răspuns la presiunea crescută asupra celor 27 de state membre de a limita migrația.
Reforma permite, printre altele, deschiderea de centre sau „hub-uri de returnare” în afara frontierelor UE, unde migranții ale căror cereri de azil au fost respinse ar urma să fie trimiși. De asemenea, prevede sancțiuni mai dure pentru cei care refuză să părăsească blocul, inclusiv prin detenție și interdicții de intrare.
Negocierile cu Parlamentul după vot se vor concentra, probabil, asupra unui număr restrâns de chestiuni, cum ar fi amploarea competențelor de control pe care autoritățile le-ar putea avea în urmărirea migranților neregulați, spun observatorii.
„Găuri negre juridice”
Măsurile au stârnit controverse. Unele state, printre care Franța și Spania, au pus la îndoială eficiența centrelor de returnare, pe care organizația nonguvernamentală International Rescue Committee (IRC) le-a descris drept „găuri negre juridice”.
„Aceste centre vor fi situate în afara teritoriului UE, unde factorii de decizie nu pot garanta respectarea drepturilor persoanelor,” avertizează Marta Welander de la IRC.
Un grup restrâns de țări, inclusiv Danemarca, Austria, Grecia, Germania și Olanda, continuă însă să exploreze opțiuni pentru înființarea acestora, potrivit unei surse diplomatice.
Susținătorii reformei argumentează că hub-urile ar putea acționa ca un factor de descurajare, împiedicând migranții să încerce să ajungă în Europa. „Schimbările decisive introduse de acest regulament vor permite aplicarea unui principiu simplu: dacă vii ilegal în Europa, fii sigur că nu vei rămâne aici,” declară europarlamentarul francez conservator François-Xavier Bellamy.
Aplicare în stil „ICE”
Criticii avertizează asupra dificultăților proiectelor similare. Marea Britanie a abandonat un program de expulzare a migranților fără documente în Rwanda, iar facilitățile italiene de procesare a migranților din Albania s-au confruntat cu provocări juridice și cu o rată redusă de utilizare.
Un grup de 70 de organizații pentru drepturile omului a avertizat în februarie că reforma ar putea permite aplicarea unei politici de imigrație în stil „ICE”, făcând referire la metodele dure folosite de agenția americană de control al imigrației sub președinția lui Donald Trump.
Guvernele europene caută o abordare mai dură în contextul deteriorării opiniei publice privind migrația, care a alimentat câștiguri electorale ale extremei drepte în întreaga Europă. Cu sosirile de migranți în scădere în 2025, atenția la Bruxelles s-a mutat asupra îmbunătățirii sistemului de repatriere, care în prezent reușește să readucă aproximativ 20% dintre persoane.
????BREAKING: The toughest migrant detention and deportation plans ever put forward by nationalists has just PASSED in European Parliament
— Inevitable West (@Inevitablewest) March 26, 2026
The left are furious right now.
This is MASSIVE! pic.twitter.com/d0b02KSKAz
